Select Page

"Ştirile de la miezul nopţii" au o nouă obsesie, câteva zile. Mulţumesc celor care m-au ajutat la orele de desen pentru noul look! ALSO, NO SPOILERS HERE.


Gata. Am terminat de citit Harry Potter and the Deathly Hallows, după două zile şi nopţi cam nedormite. A meritat fiecare pagină, pentru că e o carte surprinzătoare, dură, în care moartea are un rol central din primele pagini, un volum care nu mai e pentru copii, decât pentru cei care au crescut cu Harry sub pernă. De când am început să citesc, mă întreba toată lumea: moare sau nu Harry Potter?


O întrebare la care mă gândesc din 2002, când am deschis prima carte Harry Potter, din cele trei care
apăruseră la noi până atunci. Nu uit nici azi cu ce plăcere am citit-o,
ştiind că e o carte pentru copii, dar una foarte reuşită. De atunci, am
aşteptat fiecare lansare a unui nou volum – fiecare, din ce în ce mai
serios şi mai pentru oameni mari.


De acum, Harry Potter e o serie încheiată. Oricine o va lua va avea la
dispoziţie, din start, toată povestea. Pentru noi nu a fost aşa şi asta
a fost jumătate din magia ei. Am aşteptat fiecare nou volum să vedem ce
se întâmplă şi împreună cu alţi pasionaţii de potterisme, am construit
ipoteze despre finaluri posibile.


Iar cea mai frumoasă surpriză din ultima carte a fost că o mulţime din
teoriile avansate de fanii seriei despre ce se întâmplă se adeveresc,
însă asta nu duce întotdeauna la rezultatele aşteptate. Dar chiar dacă
aţi afla de la bun început cum se termină cartea, plăcerea de a o citi
(pentru numai 100 de lei, în România :D) ar fi la fel de mare. Nu de
alta, dar e un volum foarte bine scris.


În Deathly Hallows lipseşte însă umorul contagios din primele cărţi. Şi
am fost şocat, de câteva ori, de modul banal în care e prezentată
violenţa. Probabil că asta ar părea normal cuiva care chiar a trecut
printr-un război, iar The Deathly Hallows asta descrie, chiar dacă
luptele se dau cu baghete şi nu cu puşti.

 

Scholastic, editura care a tipărit şi distribuit Harry Potter and the
Deathly Hallows în Statele Unite, a dat de urma cărţilor care au ajuns
prea repede la cititori, din cauza a două firme care nu au respectat
interdicţia de a face volumele publice până în 21 iulie. Uite-aşa au
zburat vreo 10 milioane de lire sterline pe fereastră – suma investită
în protecţia cărţii.


Tot aşa a apărut probabil şi copia-pirat care a ajuns la mine. Dar
avantajul unei cărţi bune e că te face să o cumperi oricum, aşa că nici
vorbă să-mi anulez comanda de pe Amazon. Abia aştept să (re)citesc
Harry Potter and the Deathly Hallows în linişte, descoperind ce
înseamnă tot felul de indicii plantate prin primele cărţi ale seriei.