A fost ziua de ieri. Luni. Nici iarba nu se fumează nu creşte. Ziceam că-s legende, până a fost luni şi în jurul meu.

Telefonul mi s-a descărcat când încercam să aflu ce e cu invitaţii primei ediţii de “Neatza, Cluj” din 2011. Din (alte) motive tehnice, nu aflasem că urma să prezint primul matinal al anului singur. Am aflat… în direct, când să încep emisiunea. Cu invitaţii v-am lămurit: o pană de curent a întrerupt emisiunea.

Aveam treabă în centru şi am parcat la Primărie. A durat vreo 30 de minute coada de la Casa de Cultură a Studenţilor până la etajul IV al celui mai prost proiectat parking din Cluj. Dacă unul face manevre să intre în locurile alea strâmte ca o… ca o… strâmte, deci, blochează şi fluxul de coborâre, şi de urcare.

Căutam o firmă pe Emil Isac şi am intrat în vecini, la alta cu acelaşi profil, ai cărei angajaţi nu ştiau unde lucrează, pe principiul “Aici e Nistagmus SRL?”, “Nu ştiu, întrebaţi-l pe şefu'”. La fel, nu ştia distinsul angajat nici cum îl cheamă pe şeful.

În fine, rezolv, merg la parcarea Primăriei, unde automatul de plată îmi dă rest 2,5 lei în monede de 10 bani. Pe când mă gândeam că nu o să urce liftul cu mine de la atâta metal, observ că automatul refuză să scuipe înapoi cardul cu care trebuia să ies din parcare. Nu-i nimic, că până m-am scoborât iar cu vehiculul de la etajul 4 am avut destul timp să număr zgârieturile de pe pereţi – a mai durat juma de oră, că se blocase tot sistemul, bariera era ridicată şi angajaţii verificau “manual” cardurile.

Am zis că gata, am noroc: am terminat cu ghinioanele înainte de prânz. Dar seara am înregistrat emisiunea despre cafea, iar când a fost totul gata i-am auzit pe colegii din regie cum se întrebau de ce oare nu s-a salvat nicăieri înregistrarea. Până la urmă, a fost recuperată; doar că respectiva sculă credea că e prin decembrie 2007 şi salvase înregistrarea direct în arhivă, să nu ne mai obosim…

Colac peste pupăză, seara am scris textul ăsta. Care a fost publicat doar pe jumătate şi a rămas aşa până la 10 dimineaţa, din motive care îmi scapă.

Băăă, azi e marţi. Ceasurile rele să le vindeţi pe Oser, că tre să ne meargă bine. Am zis!