Acest articol s-ar putea încheia înainte să înceapă. Ar însemna să fie, poate, mai aproape de adevăr. Și totuși, mai am câte ceva de scris.

Îmi place să te descopăr mereu cu o carte în mână. Dimineaţa când mă trezesc în varianta grinch, doar privirea mi-i morocănoasă. Seara, când reuşeşti să ajungi înaintea mea, ştiu deja că îmi poţi povesti câteva capitole. Iar dacă citeşti tu prima o carte, iubesc la nebunie cum îmi laşi semne la paginile care ţi-au plăcut în mod special.

Într-un fel, suntem mereu în concediu împreună, atunci când trecem deodată prin aceleași pagini. Tu cu cartea, pentru că îți place s-o răsfoiești; eu pe Kindle, pentru că-mi place să mă joc. Avem luxul de a călători împreună în ce secol și în ce univers vrem: pur și simplu luăm o nouă aventură din raft.

Mă faci să râd de fiecare dată când pisica se duelează cu o carte pentru atenția ta. Mă pui pe gânduri când îmi povestești amintirile din viața ta pe care o carte le-a răscolit. Mă faci să-mi fie dor de cărțile pe care le-am scris împreună, de fiecare dată când drumul spre acasă e prea lung.

Doar întreb: noi ce citim weekendul ăsta?