Select Page

Gata. Sâmbătă, 7 dimineaţa, ora publicării acestui text, e finalul campaniei electorale şi prima dată că scriu despre ea. A fost un circ mizerabil, dar dacă e ceva ce nu a fost – NU a fost o surpriză. Doamna Ciocu Mic a luat un pahar de apă peste plisc, PSD a plusat la mici şi bere cu telefoane mobile, exact ca în mai, iar pe mama lui Andrei Iucinu au călcat-o cu maşina. Dacă vă miră ceva, felicitări! Încă mai credeţi.

Ce s-a întâmplat în presa clujeană e sinistru, dar, din nou, deloc surprinzător. Nu mai reiau, pentru că au scris foarte bine Codruţa, Mihnea şi Mihai.

Dar era de aşteptat să se întâmple aşa. Acele ziare şi-au făcut doar datoria. Publicaţiile înfiinţate cu gândul la campaniile electorale şi-au îndeplinit scopul, iar o serie de proiecte şi proiecţele îşi trăiesc ultimele zile şi tocmai şi-au câştigat ultimii bani. Cele gândite pe termen lung (adică în ideea că alegerile se repetă periodic şi că oricum un ziar influent prinde oricând bine la casa omului) au scos bani la maxim, pentru că oricum nu sunt scrise pentru cititor, unicii care profită atunci când respecţi minimele reguli ale profesiei.

Important e să nu uităm, pentru că supărările şi revolta trec. Jurnaliştii adevăraţi care s-au trezit cu un advertorial pe frontispiciu sau cu publicitate ascunsă / nemarcată, angajaţii oneşti ai cotidienelor distribuite ca fiţuici publicitare ale partidelor, ziariştii cu principii ai căror colegi sau şefi au falsificat realitatea sub pseudonim au acum ocazia să aleagă: vor să facă presă sau vor rămâne slugi la alde Bideu şi Ciocu Mic?

Tu ce faci? Mai rămâi?