Viaţa Clujeanului. Greu de ucis

viata clujeanuluiAsta e pagina întâi a noului CLUJEANUL, care de câteva minute a plecat spre tipografie. E un ziar realizat de jurnalişti care nu au în spate nicio corporaţie, vreun mogul sau trust de presă care să asigure finanţarea. Prin urmare, este cât se poate de mult un ziar al cititorilor.

Viaţa CLUJEANULUI, cum îi spune oficial, are însă sprijinul unor prieteni pe care ni i-am descoperit de curând. Cititorii care, la vestea închiderii, au scris pe Clujeanul.ro: „Păcat că nu am cumpărat mai des ziarul ăsta”. Cei care ne-au sunat şi ne-au întrebat de ce avem nevoie ca să apărem luni. În primul rând, am primit de la ei confirmarea că munca echipei de la CLUJEANUL a însemnat ceva pentru oamenii acestui oraş.

Ce ziceţi de prima pagină?

9 comentarii la “Viaţa Clujeanului. Greu de ucis”

  1. da, pagina intai e foarte sexy. in special izmenele eroului 😛 in fine, daca n-ar fi fost povestea cu rosia montana, denigrata sistematic de o echipa de derbedei de la fostul clujeanul, probabil ca ar fi rezistat si ziarul mai mult. am citit pe blogul lui stanca ca asta le-a grabit sfarsitul, se pare. sa vedem ce pot demonstra de luni.

  2. Draga FUN, comentariul tau va aparea cand il vei semna cu nume. Al tau.

    Pana atunci, iti raspund personal: ba da, nu mai pot sa dorm noaptea de teama si am de gand sa beau in Janis in fiecare seara pana imi trece. Faptul ca am intreg sprijinul colegilor mei ar trebui poate sa ma ajute, dar nu stiu, cand vad cate un om intelegent asa ca tine, imi vine sa il trimit pe bloguri cu IQ mai ridicat.

  3. Multumim de urarea din titlu. Partea cu imbracamintea eroului din Piata Universitatii ma tem ca nu am inteles-o.

    Nu stiu care a fost efectul subiectelor Rosia Montana asupra ziarului, pentru ca a existat un redactor-sef de care asemenea „influente” nu treceau inspre redactie si nici in ziar.

  4. am inteles ca au plecat doua persoane de la voi, Alexandra Groza si Luiza Mesesan.
    Vor lucra, cred, la citynews.ro.
    Apa de ploaie voluntariatul acesta, Andrei.

  5. Trist, dar nu neaşteptat. În primele şedinţe de după închiderea ziarului, s-a spus clar care vor fi condiţiile şi că nu e nicio supărare dacă fiecare îşi asigură fie o rezervă, fie pur şi simplu un alt job. Alexandra şi Luiza lucrează deja la Citynews şi le doresc să le placă ceea ce fac, să se bucure de condiţiile de muncă şi de colegii foarte faini pe care ştiu că îi vor avea. Mi-ar fi plăcut să le pot spune asta în persoană, dar despre modul de plecare e altă discuţie.

    Cât despre Clujeanul – eu sunt voluntar de vreo 8 ani într-o organizaţie non-profit, aşa că nu îmi place să „adaptez” termenul la context şi nu pot numi aşa munca la Viaţa Clujeanului. Mai degrabă, o consider o investiţie. Indiferent ce soartă va avea ziarul, nu am simţit niciodată că fac ceva mai frumos decât săptămâna trecută.

    Iar reacţiile – de sprijin, de controversă -, dezbaterile, răutăţile „scăpate” de unii cu prilejul ăsta, tentativele de sabotaj deghizate ca demers jurnalistic, ajutorul foarte real în informaţie şi logistică – toate n-au făcut decât să confirme că vreme de câteva zile s-a scris istorie. Iar asta nu va muri niciodată, indiferent dacă peste două luni voi face presă gratis, copy-paste pe bani sau voi lucra în Disaster Recovery TaskForce Habitat.

  6. andrei chiar nu inteleg de ce te miri de modul plecari sau de plecari. sincer, e exact in tonul in care am aflat noi ca s-a inchis clujeanul si suntem cu fundul in ploaie, de pe bloguri si internet.

    e exact in tonul in care intr-o zi lumea scuipa publimedia si in alta era din nou buna si frumoasa. Aici ma refer la modul in care te-ai comportat in ziua in care s-a aflat de inchidere si apoi te-ai decis ca mai poti lucra pentru ei. Si nici asta nu e asa de rau daca nu o faceai atat de in secret.

    Imi pare rau pentru Clujeanul dar din pacate eu nu am plecat ci am fost fortata sa imi scriu demisia.

  7. Mi se pare ciudat că noi avem discuţia pe blog, dar voi respecta alegerea ta. Nu mă mir de plecări, am chiar scris că nu e neaşteptat, iar modul în care s-au făcut a fost alegerea fiecăruia, reprezentativă. Zici bine: e urât modul în care am aflat de închidere; dar nu colegii cu care ai lucrat sunt de vină.

    Am aflat simultan, toţi au avut de făcut o alegere şi, după reacţiile emoţionale ale primei zile, au fost schimbări de ton (deşi n-o să spun veci pururi că închiderea CLUJEANUL a fost o decizie bună, oriunde aş lucra). Ale mele, despre Publimedia; ale tale, despre Citynews. Nimic nu a fost la secret, chiar dacă n-am vorbit cu tine personal.

    Încă ceva – nu ai fost forţată să îţi dai demisia. Ai făcut-o pentru că aşa luai mai mulţi bani, ca tot restul lumii. Forţată a fost închiderea în sine. Acolo, din păcate, nimeni nu mai avea nicio influenţă.

    Succes în noul job; nu e loc de nicio supărare.

  8. Suma pe care o aveam eu de luat era cam aceiasi si daca imi dadeam demisia si daca acceptam varianta cu preaviz de 15 zile dat de publimedia si incheiat de contract cu ceva motiv. Asta in cazul in care eu nu am facut nimic gresit. Am avut de ales intre doua rele, chiar daca eu imi facusem onorabil treaba.

    Nu aveam un salar din care sa pot face economii astfel ca suma pe care o aveam de luat era aproape egala. Cat despre discutia, ai inceput acum doua comentarii asa ca era firesc sa iti raspund tot pe blog.

    Cat despre aflatul de inchidere simultan, sa nu ne facem iluzii. Asta este, Clujeanul a murit si lumea merge mai departe.

  9. Suma era ACEEASI. Oricum, daca tu zici ca banii erau la fel, nu inteleg cine te-a fortat. Ma rog, poate asa ai simtit tu, e ok.

    Chiar nu ai facut nimic gresit, ti-ai facut treaba, vorba ta, ai ales sa mergi mai departe cum ai vrut. De ce atata suparare?

    Cel putin, acuma Clujeanul se va inchide cand l-o inchide Clujul, iar de murit nu va muri niciodata.

    p.s. discutia asta nu mai continua aici. nu sunt purtatorul de cuvant al niciunei firme.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *