11:35 Bogdan Rădulescu face primul pas la TEDx Eroilor – Step Outside.
11:52 Ada Roseti, despre vorbitul în public – experiența ei ca om care se temea de o asemenea experiență.
- În secolul XIX, când oamenii aveau un atention span bazat pe slujba de duminică, cu durata de două ore, Mark Twain zice despre cum le atragi atenția: bagă shit în mijlocul oricărei propoziții și o să-i vezi că se trezesc.
- Orice lucru e mai interesant dacă îl povestește un om pasionat de ceea ce spun. Vorbiți despre lucruri care vă plac.
- Mulți din oamenii care fac munci manuale grele sunt printre cei mai fericiți. Mulțumesc Ada Roseti că spui asta, se leagă direct cu ce spun diseară!
- Atenție la gesturi: ia ceva în mână dacă nu știi ce să faci cu ele. Nu te bălăngăni, evită ca publicul să-ți urmărească gesturile și nu ideile.
- Stai cu picioarele perfect paralele, pentru că întreg corpul ți se va alinia – vei sta drept, fără monkey position.
- Scrie introducerea de 100 de ori, până când cuprinsul vine de la sine. Apoi, poți șterge introducerea 😀
- Lecții de dicție. Lecții de dicție. Lecții de dicție.
- Zâmbește. Angajezi niște mușchi care te ajută să pronunți mai bine.
12:16 Octavian Segărceanu, scriitor – despre aventuri spirituale. Nu e foarte aventuros – are emoții și citește 🙂
Interesant cum o poveste îți spune atât de multe despre povestitor: când Octavian și fratele lui mergeau la plajă cu tatăl lor, tatăl construia un zid de nisip; copiii aveau voie să se joace doar ÎNĂUNTRU. Și fără să devină inginer constructor ca tatăl lui, Octavian… a construit ziduri. Invizibile. Mă face curios să aflu câte din ele a dărâmat. Apropo de emoții și discurs!
Libertatea spirituală nu vine din bani – hehe, altă idee care îmi pregătește terenul pentru diseară. Discursul lui e de fapt o mărturisire personală: despre puterea terapeutică a scrisului. E nevoie de mult curaj ca să vorbești deschis despre umbrele din viața ta:
12:37 Locul femeii este în cutie sau în afara ei? Nice topic! Ne spune – Florina Onețiu, fondatoarea Women Academy.
De ce femeile se ascund în „cutii”? Pentru că au trăit o istorie de a fi considerate inferioare, de excludere și privare de drepturi fundamentale. Și asta de pe vremea când femeia era reprezentanta corpului, iar bărbatul al sufletului…
Clasele primare sunt obligatorii în România, pentru femei și bărbați deopotrivă, din 1866. Numai că la 1908 erau 200.000 de bărbați analfabeți și de 10 ori mai multe femei care nu știau să citească. Abia din 1946 drepturile civile sunt egale pentru femei și bărbați.
Mișcarea post-feministă se concentrează pe conștiința de sine a femeii. Nu mă întrebați ce înseamnă, bărbații merg în „nothing room” 😀
Cu toate drepturile câștigate, studiile arată că femeile se declară mai nefericite în 2013 decât în 1950. De ce? Florina zice așa:
- Moștenirea genetică.
- Așteptări sociale. Ne așteptăm ca femeile să se ocupe de casă PE LÂNGĂ serviciu.
- Lupta cu stereotipurile (sunt curios cum se împacă asta cu ideile lui Allan Pease că femeile și bărbații sunt diferiți și gândesc diferit)
- Perfecționismul.
- Lipsa de încredere în sine.
Negarea feminității (pentru a genera egalitate de roluri) e o idee greșită, e un avantaj pe care femeile ar trebui să-l folosească.
Daca scriu fara diacritice, inseamna ca trec pe mobil 🙂
13.08 Willy Schuster despre sustenabilitate si agricultura organica. Ne prezinta avantajele modului de viata ale unui „taran bio” – mod de viata cu adevarat, nu afacere.
Discursul asta nu poate fi transcris, da, e vorba despre downshifting, dar omul povesteste prea fain! Asteptati filmul, merită.
14.15 Am revenit dupa pauza, cu un film despre ora 4 dimineata. Creative 🙂
14:23 Lavinia Gliga, de la Decat o Revista, despre forta povestilor: la care nu trebuie sa renuntam ca adulti.
Fiecare poveste incepe cu o promisiune. Chiar la inceput: creeaza tensiunea, asteptarea unor lucruri interesante care trebuie sa se intample. Un om rezista asa: patruzeci de zile fara mancare, tre zile fara apa si vreo juma de minut fara sa ne construim o poveste 🙂
Povestile adevarate sunt frumoase pentru ca au oameni adevarati, fiinte complexe, cu credinte si ciudatenii. O poveste buna surprinde un om complex, nu „ala bun si ala rau”.
14:51 Constantin Trofin porneste de la senzatia numita „Stirile de sambata asta” ca sa ne explice asa: journalism should be fun! De vazut filmul.
15.18 Melissa Lee Price despre sansele de a invata gratuit online – MOOC, massive online open courses – si diferenta dintre sistemul in care inveti si cel in care iti iei diploma 🙂
PAUZA si am revenit – dar ma opresc aici, avem muzica buna, inca un speaker si urmez eu, deci nu ma mai pot concentra. Incerc sa-mi potolesc pulsul :))
Va spun cum a fost.
MUCH LATER EDIT: A fost foarte bine!
Nu v-am povestit despre prezentarea dinaintea mea, a lui Andrei Miu, care mi-a mers la suflet: pentru că într-un fel mai științific a vorbit despre importanța biologică a bunătății. Comportamentul părinților în prima perioadă a vieții determină nivelul de activitate a unor gene, care condiționează nu doar comportamentul individului adult, ci și a urmașilor săi.
Andrei Miu ne-a arătat cu dovezi științifice un lucru absolut esențial: că putem face optimizare epigenetică. Eu rezum așa: bunătatea lasă urme adânci!
