Imagini panoramice cu Salina Turda sunt de astăzi disponibile pe Google Maps. Așa cum vă puteți plimba pe străzile a sute de orașe din lume, vă puteți acum imagina în mijlocul unuia din cele mai spectaculoase locuri ale județului Cluj. Pot fi explorate astfel Galeria Franz Josef, cele 13 etaje ale minei Rudolf și, bineînțeles, celebrul lac din Mina Terezia. De către noi, sau de turiști din toată lumea care au acum un motiv în plus să ne facă o vizită și să vadă așa ceva live:
Acesta e modul în care echipa Google Maps sărbătorește 5 ani de existență în România, una din cele 200 de țări din lume pe care le acoperă, iar în 65 dintre ele, inclusiv România, funcționează serviciul Street View. Pentru că sărbătoresc în cel mai frumos mod posibil, oferind la rândul lor un cadou, mă bucur să le spun „la mulți ani”.
Câți cetățeni de onoare ai Clujului știți? Despre care ați mai auzit ceva în ultimul an? Sau credeți că brandurile înseamnă doar companii?
Când vorbim despre brandurile unui oraș, fiecare are clasamentul propriu. Diferența între brandurile adevărate – adică oameni cunoscuți la nivelul de mase, acolo unde se creează cu adevărat un brand popular, nu elitist – și ceea ce vedem în spațiul public e imensă.
Iar Google Zeitgeist 2012 ne arată clar cu ce a ieșit Clujul în față în 2012: Creative Monkeyz e cea mai populară căutare pe Google România în 2012; la capitolul oameni, Cristian Gog e pe locul 4 în topul căutărilor, o poziție mai sus de Traian Băsescu.
La nivelul culturii populare, ei sunt cele mai de succes mărci de export ale Clujului.
Se pot adăuga aici multe: că nu se ia în calcul Facebook și campania Capitală a Tineretului, care a avut succes; sigur, e un clasament dat de o companie, dar vorbim de o companie ale cărei servicii le folosesc milioane de români, zilnic; da, e un clasament în care la capitolul „how to” pe locul 1 este „cum se sărută”.
Ce ziceți, ar trebui ca autoritățile locale să îi răsplătească în vreun fel pe clujenii care au devenit cunoscuți în țară, cu referințe pozitive? Sau treaba lor e doar să dea medalii seniorilor cetății?
De data nu e vorba de bunul-simț: a da link când citezi sursa. E vorba de ceva ce credeam mult mai simplu: tehnica. Observ că nu e: primesc constant linkuri enervant și inutil de lungi. Așa că, pentru cei care nu ştiu şi fără supărare pentru cine ştie astea de la grădi, să disecăm un link oarecare de pe Youtube:
HTTP ăsta e cam ca PTTR pe vremuri: un mod de a duce mesaje la destinaţie. Nu ne interesează protocolul de transfer hypertext din simplu motiv că browserele știu singure să îl adauge dacă scrieţi o adresă.
WWW – scrieţi www.aronet.ro şi vă duce automat la aronet.ro simplu. Cam orice site de secolul XXI ştie să funcţioneze fără www în faţă.
youtube.com – numele domeniului. Este esenţial – dar îl puteţi scrie cu liTErE MaRI sau mici că se transformă în litere mici. Magic, ca Cristi Gog! Rog pe această cale toate secretarele de instituţii să nu mai îmi spună „intraţi dv. la noi pe site, pe veveve -oareșce – cu litere mici”, că nu contează.
/watch – e, aici e bine să vă uitaţi la litere mari sau mici, poate fi cam orice și contează cum scriem.
? – ţineţi bine minte semnul ăsta. Tot ce vine după ? sunt parametri (adică opţiuni), între care se pune semnul & . Modul de scriere este ?parametru=valoare&altparametru=altavaloare.
În toate linkurile alea lungi, contează de fapt o singură opţiune! Restul dau din casă informaţii despre voi – inutil în majoritatea cazurilor şi indiscret uneori.
Google
Din linkul original către o căutare Google cineva priceput poate vedea în ce limbă folosiţi motorul de căutare (deci în ce limbă vă poate spamui cu spor pe viitor), de pe ce dispozitiv, cu ce browser şi alte asemenea informaţii care bucură SRI-ul și autorii de newslettere cu reclame unice. Exemplu:
Doar parametrul Q (termenul de căutare propriu-zis), care e egal cu „aronet”, contează. Tot restul e inutil pentru oameni.
Facebook
Să zicem că vrem să vedem ce frumos îi explică ghidul de la Muzeul Farmaciei cum stă treaba cu elixirul iubirii îndrăgostitului de patron de la Nunta Colorată. Linkul original de Facebook e aşa:
Aici devine interesant, pentru că din URL-ul de Youtube putem afla şi cum aţi ajuns pe pagina aia. URL-ul de la începutul acestei pagini, de data scris normal, este:
Pentru orice film de pe Youtube e nevoie doar de „v=….”. Restul sunt poveşti. Avem aşadar http://www.youtube.com /watch?v=4gZhRfx2qLc
Şi pentru că aţi supravieţuit până aici, haideţi să vedem filmul – cele mai faine gafe TV din 2012 (până acum):
P.S. Simpla scurtare a linkurilor cu bit.ly sau similare e comodă, dar oricine vede originalul – dacă vreți să vă protejați obiceiurile de navigare (sau să dați linkuri like a boss), ștergeți cu încredere!
Nokia şi-a lansat cel mai nou telefon, Lumia 900, cu sistem de operare Windows. Anunţul oficial a fost făcut la CES (Consumer Electronics Show, Las Vegas – SUA), iar umorul involuntar a apărut pe Youtube (proprietate a Google). Youtube are un serviciu experimental: dacă clipul e în engleză, poate transcrie ceea ce vorbesc oamenii. Practic, creează subtitrarea pe loc.
Asta când îi iese.
Ce a zis şeful Nokia: (muzică) Here it is, ladies and gentlemen! The Nokia Lumia 900…
Ce a tradus Youtube / Google: (hahaha, bahaha hahaha) here display east german / PINOCCHIO
Prin urmare, cine citeşte subtitrarea vede râsul taman când apare în premieră cel mai avansat telefon al competiţiei. Iar despre promisiuni… Pinocchio! Involuntar sau nu, da’ io cred ca clujenii mei sunt de acord cu faza Nokia = Pinocchio 😀
M-am jucat discret cu noul Google +, despre care am auzit că nu e bun pentru noi ăştia de la uman – cică e cu calcule. De când s-a lansat, tot stau să mă minunez cum poate fi lăudat un serviciu nou pur şi simplu pentru că a reinventat roata.
La propriu: una dintre cele mai menţionate funcţionalităţi din Google+ e CIRCLES, opţiunea care ne lasă să distribuim conţinut separat pentru familie, prieteni, colegi sau foste prietene. Majoritatea comentariilor pe care le-am citit pe tema asta, inclusiv în ziare şi reviste care se dau de specialitate, ziceau aşa: „De acum puteţi controla cine ce află despre voi…”.
De acum?! Facebook are LISTE de o vreme bună. Eu chiar le folosesc – grupurile numite Personal şi Profesional îmi pot vedea numărul de telefon, în timp ce oamenii pe care nu îi ştiu în lumea reală şi care mi-au dat add din varii motive au acces mai… domol. Şi da, sunt statusuri pe care nu le pun pentru toată lumea, că nu îi interesează pe toţi ce-mi mai face pisica (apropo, e bine, îşi revine, mersi!).
Google a luat ochii cu reinventarea roţii – adică desenarea cercurilor, care mie îmi aduc aminte de vechiul meu telefon fix cu disc de acasă. E drept, pe Facebook e chiar greu să gestionezi listele, pentru că Zucky ne tot lămureşte că ar trebui să fim prieteni doar cu oameni pe care îi ştim – deci nu va implementa prea curând unelte prin care să edităm deodată 1.000 de contacte.
Sunt convins că Google+ e un serviciu bun; creatorii lui au luat lecţii destule din episoadele Buzz şi Wave. Dar va lua aripi pe principiul „pentru că Pitong”: adică pentru că e lansat de Google. O opţiune care ar fi fost esenţială din start, accesul prin aplicaţia Android, îşi întâmpină încă utilizatorii români cu mesajul „Not available in your country”.
Mai vorbim peste o lună. Sunt curios ce fel de comunitate se va crea pe Google+, pentru că în niciun caz nu îmi voi importa contactele de pe Facebook, cum văd că e la modă. N-ar avea niciun rost!
P.S. Google+ are un mare avantaj: acum, reţeaua socială, căsuţa de email şi mobila din sufrageria mea sunt toate de aceeaşi culoare! No, asta da integrare.
Vestea bună e că Google Maps nu se mai opresc în Biharkerestesz. Dacă iniţial Clujul consta în intersecţia a două drumuri naţionale, de când Google a pus România pe hartă informaţiile au crescut semnificativ, iar acum în Cluj puteţi vedea inclusiv staţiile de transport în comun.
Dar putem spune că Google Maps au probleme cu finalizare.
Unul din serviciile oferite de Google Maps e listarea gratuită a companiilor, cu adresă, date de contact etc. Distracţia începe când încercaţi să adăugaţi o firmă. Filtrul anti-drăcii al Google interzice cuvântul CU în descrieri, iar la terminarea procesului de înscriere utilizatorii sunt invitaţi să apese butonul… FINLANDEZĂ. O fi vrut să zică Finalizează, dar probabil au tradus cu Google Translate :))
Şi totuşi, oare în ce limbă o fi tabu cuvântul „cu” şi ce înseamnă?!
Ce faci atunci când ai nevoie de informaţie? Care sunt sursele în care ai încredere când vrei să găseşti un stomatolog bun, ai nevoie de recomandări despre un loc pentru vacanţă sau o părere despre cum e mâncarea în acel nou restaurant în care te tot gândeai să mergi?
Prietenii sunt primul răspuns. Înainte să se inventeze termenul de „reţele sociale” pe internet, cu toţii apelam la cele din jurul nostru. Iar întinderea sistemului PCR (pile-cunoştinţe-relaţii) înainte de 1989 mă face să mă mir că, după Revoluţie, românii nu au inventat social networkingul pe internet, înaintea altora, pentru că îl avem în sânge.
Dacă reformulez însă întrebarea („ce faci când cauţi o informaţie online?”) sunt convins că primul gând vă merge spre Google. Doar că Google nu e prea priceput în a ne recomanda un dentist (măseaua mea ştie!). Motorul de căutare e în mâna celor care îşi ştiu crea paginile în aşa fel încât să apară sus printre rezultate, nu într-a celor care au conţinutul cel mai bun pe o temă dată. Cele două se întâlnesc de multe ori, dar nu e o garanţie.
Prietenii însă nu sunt aşa de uşor de manipulat şi, prin reţele gen Facebook, permit schimbarea modului în care găsim informaţia online.
Asta e una din tezele care mi-a plăcut într-un articol recent din Wired Magazine, despre competiţia tot mai mare între Facebook şi Google, care reprezintă fiecare un mod de a aşeza şi găsi informaţiile pe internet: într-un caz, printr-o reţea de prieteni, în al doilea caz, ca din cartea de telefon, chiar dacă una deşteaptă. Cele două nu se concurează întotdeauna, dar războiul pentru dominanţă a început de ani buni.
Are echipa naţională de fotbal a României vreo siglă a ei? Eu ştiam că nu, dar am zis să verific.
Am descoperit că Google se pricepe şi la fotbal: la căutarea „sigla echipa nationala de fotbal” bagă pe prima poziţie locomotiva CFR 1907. Ceea ce e foarte potrivit, că naţionala şi CFR Cluj au destule în comun; de exemplu, în ultima vreme, joacă înfiorător.
Nu-ţi dai seama cât de mult depinzi de emailpână când nu merge Gmail vreo jumătate de orăo orădouă trei…
Mailuri personale
Mailuri de serviciu
Mailurile de serviciu ale oamenilor fără de care nu poţi lucra
Taskuri
Numere de telefon
… mda, tre să încep să folosesc opţiunea Offline.
Da, Gmail a picat. Ca să afle de ce nu merge Gmail-ul au lăsat mesaje pe grupurile Google tilizatori din Italia, Anglia şi Statele Unite, până acum. Sunt curios cât a scăzut (sau crescut) astăzi productivitatea, că tot se plâng firmele că angajaţii taie frunze cu forward-uri.
Nou: Ora 14:30. Merge. Parcă mi-au crescut mâinile la loc 😀
