O declarație rușinoasă despre pista aeroportului

Când avioanele aterizează la Cluj, însoțitorii de bord ar putea face următorul anunț: „Doamnelor și domnilor, am aterizat pe Aeroportul Consiliul Județean Cluj, destinația noastră!”. Pe clădirea aeroportului, de ambele părți, denumirea „Consiliul Județean Cluj” este scrisă la fel de mare ca denumirea aeroportului, să știm al cui e meritul că avem terminale noi.

Îmi amintesc și de o reclamă, un billboard gigantic, cu fața domnului președinte CJ Alin Tișe, în timpul ultimei campanii electorale – o plasare plătită, probabil, dar deloc întâmplătoare. Fața lui Alin Tișe decora, la lansare, și site-ul noului muzeu stadion Cluj Arena.

Dacă nu știați, până și muzeele reale din subordinea CJ Cluj sunt obligate să menționeze această subordonare în toate materialele și comunicatele pe care le dau: „Muzeul X, instituţie aflată în subordinea administrativă a Consiliului Judeţean Cluj…”.

Din nou, este important să știm cine dă banul. Dar răspunderea cine o poartă, după atâta laudă?

Zilele astea e vorbă să mai dăm 10 milioane de euro din bani publici, pentru că pista prelungită a aeroportului se va ciocni de centura Clujului. O problemă semnalată la vremea ei. Ce zice acum domnul Alin Tișe?

Text din Monitorul de Cluj de azi (sublinierile îmi aparțin):

[quote style=”bigquote”]Potrivit lui Tișe, traseul pistei de 3.500 de metri a fost aprobat înainte de anul 2008, înainte ca el să fie președintele Consiliului Județean Cluj, studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și restul documentațiilor necesare pistei au fost contractate, urmărite și gestionate în mod direct de către Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, iar gestionarea centurii de ocolire (…) s-a făcut de către Ministerul Transporturilor.[/quote]

Acum că avem o problemă, brusc, Alin Tișe nu a fost implicat! Pasează răspunderea cu o naturalețe născută din experiența politică.

Credeți că uităm cine s-a lăudat cu super-proiectul aeroportului? Credeți că uităm ce partid era la Guvernare, cine trebuia să decidă la Ministerul Transporturilor?

Nice try, mr. Tișe. Dar nu suntem toți la fel de păliți în aripă.

Doamnelor și domnilor, bun-venit la destinația noastră, aeroportul Consiliul Județean. Temperatura locală este minus 10 milioane de euro. Sperăm că veți mai vota cu noi!

 

Ceața de la Cluj și avioanele de la Târgu Mureș

Ar putea fi mărci înregistrate în domeniul aviației: ceața de Cluj și pista aeroportului, despre care un pilot spunea că nu e chiar așa de rea – el a mai zburat și prin Africa, la noi e chiar ok. Comparativ.

Tocmai m-am trezit și mi s-a confirmat ce bănuiam aseară: zborul meu de azi spre București va pleca de la Târgu Mureș, așteaptă niște autocare să ne ducă acolo. Nu știu când ajung și, respectiv, dacă ajung la timp pentru evenimentul la care mă duc, dar nu sunt nici primul nici ultimul pasager care pățește asta.

De altfel, n-am cum să fiu ultimul. De câțiva ani, în aeroport s-au făcut investiții masive, doar clădirea a costat milioane de euro. Nu există însă aparatura care ar asigura însă un grad mult mai mare de independență față de condițiile meteo capricioase ale Clujului. Zilele în care aeroportul stă închis din cauza ceții nu se contabilizează ca nereușite în contul cuiva – „așa s-a întâmplat, nu putem controla vremea!”.

În realitate, există multe posibilități – tehnice – de a rezolva situația asta. Nu are rost să vă explic, e mai simplu să vedeți. A apărut zilele trecute pe net un film, cu o aterizare pe ceață la Londra, pus chiar de un pilot. A dispărut între timp, dar am găsit unul mai vechi: de data asta, e Zurich. O să vă uitați la un ecran alb, un minut, până când piloții așează perfect avionul pe pistă pentru că citesc instrumentele de bord, care comunică cu sistemul automat de la sol.

Se poate, dar la Cluj nu. Aici a fost mai importantă aerogara – spațiul acela lucios în care ni se vinde sucul la doză cu 10 lei.

Mă duc la autobuz, să zbor puțin. Ne auzim după.