Parlamentarii au decis ca agenţia de ştiri ROMPRES să îşi schimbe denumirea în AGERPRES, aşa cum se numea înainte de 1989. Teoretic, am putea vorbi despre revirimentul vechilor mărci, ale căror conotaţii negative s-au mai atenuat (regula funcţionează de la Brifcor până la Făclia, aici la Cluj). Dar nu cred nicio clipă că explicaţia e strict una de "branding".
La prima vedere, decizia parlamentarilor pare bazată strict pe o nostalgie prost înţeleasă, care nu implică niciun pic de studiu de piaţă. Pe un domeniu unde agenţia se luptă cu liderul Mediafax şi mai nou-intratul NewsIn, o schimbare completă a identităţii merita măcar un studiu făcut la nivel de anul II de facultate.
Cum o astfel de cercetare nu există, înseamnă că motivele schimbării trebuie căutate în altă parte.
Nu văd să vină Sârbu şi să schimbe denumirea de Mediafax în Fulgerştiri
fără să aibă o justificare-beton.
De exemplu, AGERPRES ar putea fi considerată o NOUĂ instituţie de stat. Concluzie: anumiţi oameni care şi-au ocupat posturile prin concurs pot fi înlăturaţi din funcţii, pentru organizarea ulterioară a unor concursuri "cu dedicaţie". Dovada? Istoricul schimbărilor de acest gen din România spune multe.
Cât de bun patron de presă este statul? Să ne uităm doar la SRR (Societatea Română de Radiodifuziune), care cred că are zeci de sigle şi o identitate vizuală din categoria "varză cu spanac".