După câteva zile cu patru ore de somn pe noapte, am răsuflat astăzi uşurat. Clujeanul e online şi cu motoarele în funcţiune.

Dacă e un motiv pentru care îmi place teribil noul site – şi fireşte că sunt subiectiv – e potenţialul enorm pe care îl are. Dincolo de ceea ce oferă, e incredibil câte poate oferi şi modul în care se poate dezvolta. Ţine de-acum de puterile noastre de a duce la îndeplinire potenţialul ăsta.

Vasile, Teo, Gugu, Tibi – mă iertaţi dacă n-am zărit acum pe careva – mulţumesc de aprecieri. Mihai, vom avea veşti bune pentru cei prea supăraţi de reclamele de jumătate de ecran. Ne vom ocupa şi de arhivă, Licurici, ca să nu se piardă nimic din munca atâtor oameni. Gugu, userii înregistraţi sunt în vizor. Acum că site-ul e sus, nimic din astea nu mai e imposibil.

Aştept în continuare păreri, critici şi observaţii, care vor ajunge unde trebuie.

P.S. După ultimele zile de foc, aseară un coş de gunoi a luat foc pe hol, lângă redacţie. Să fi fost un mesaj de adio de la stafia lui Sleş?