Cluj. “Cu regret şi durere în suflet, dar cu nădejdea în mila şi mângâierea care vin de la Dumnezeu , Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului anuntă că în ziua de 31 ianuarie 2011, la orele 19:25, Părintele nostru, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu ANANIA, si-a început călătoria spre Împărătia Cerurilor”
Este ora 21:10 şi acest comunicat e deja pe câteva bloguri. Moartea IPS Bartolomeu s-a apropiat de live blogging. Doar câteva zeci de minute între poarta raiului şi wp-admin.
Egipt. Protestatari creştini spun că îi vor păzi pe musulmani în timpul rugăciunilor zilnice, ca aceştia să poată cere împăcaţi îndrumarea lui Allah. Dar ştirea e veche. Azi am aflat de pe Al Jazeera că protestatarii “măresc presiunea”, orice ar însemna asta. CNN defliează cu titluri de ieri: protestatarii ignoră interdicţia de circulaţie. Cum să transmiţi live o revoluţie, când lucrurile stagnează?
Cluj. Minutul morţii. Mă obsedează precizarea asta pe care o văd în ziare. La ce oră inima i-a sunat ultimul ceas. Când a respirat aerul vieţii pentru o ultimă dată, pentru câteva secunde de viaţă în plus. 19:25.
Egipt. Mubarak nu vrea să moară. Armata anunţă că nu va folosi violenţa împotriva protestatarilor. Mubarak chiar nu pricepe aluzia fină.
Cluj. I-am luat un interviu lui IPS Bartolomeu – a fost printre primii oameni în faţa cărora am ţinut microfonul. Era la începutul anilor 2000, iar el venise la reprezentanţia unei piese de teatru pe care o semna cu numele de mirean, Valeriu Anania. O piesă jucată de elevi. Ne distram înainte: jumătate din întrebări vor fi titlul bisericesc din obligatoria exprimare elegantă.
Egipt. Numărul morţilor a trecut de 100. Armata spune că totuşi nu foloseşte violenţa.
Cluj. Oare la ce secundă, totuşi, a murit? Nu am citit în ziare.
Tu ce făceai la 19:25?