Articolul de mai jos a apărut în 9 noiembrie în ZIUA de Cluj. Toate drepturile de autor aparţin redacţiei. Textul este reprodus aici pentru că a dispărut de acolo în mod misterios, varianta asta e cea stocată şi de Google în cache.
Acesta va devansa în clasament cartierul Băneasa din Bucureşti şi Tineretului din Cluj.
care va fi construit de Impact Developer & Contractor pe terenul
municipalităţii. Primele cifre arată că dezvoltarea imobiliară va avea
aproximativ 6.000 de locuinţe, 18.000 de locuitori, 10 hectare de
dotări şi 60 de hectare de spaţiu verde.
“Cartierul nostru va fi cel mai mare cartier nou din ţară. Pentru a-l
defini ne-am raportat la oraşe mari din Europa şi dorim să-l personalizăm,
pentru că oamenii care vor locui aici vor o identificare proprie, nu să
trăiască într-un cartier-dormitor”, a explicat conceputul proiectului
arhitectul Marcel Crişan.
Brandul Clujului dă tonul
dezvoltării din Lomb
Potrivit arhitecţilor care s-au ocupat de proiect, realizarea
conceptului pentru viitorul cartier ţine cont inclusiv de brandul universitar
al Clujului şi de tendinţe mai noi în dezvoltarea oraşului, cum este cea de
Cluj văzut şi ca centru financiar-bancar.
“Vrem să personalizăm locul, să ne raportăm la oraşul vechi şi într-un oraş
sufocat de maşini să realizăm un cartier în care şi pietonul sau biciclistul să
aibă prioritate”, a explicat arhitectul Marcel Crişan.
Subcartiere în cartier
în total, cartierul se va extinde pe o suprafaţă de 267 de hectare şi va
fi divizat în mai multe subcartiere, în funcţie de configuraţia terenului.
Fiecare subcartier va avea, conform Planului Urbanistic Zonal, un centru axat
pe o anumită funcţiune. Zonele verzi şi de promenadă, pieţele şi spaţiile
publice vor fi răspândite în mai multe puncte din suprafaţa viitorului cartier.
“Mobilarea cartierului se va
realiza în urma interferenţelor zonelor de interes şi a arterelor de acces.
Centrele de cartier vor fi specifice dezvoltării Clujului, pe diferite
branduri”, a adăugat Crişan, referindu-se la dotările viitorului cartier.
Astfel, în partea estică a cartierului Lomb, proiectantul a prevăzut un
centru de afaceri, în timp ce în vestul cartierului, centrul va fi destinat
funcţiunilor medicale, de cercetare şi universitare. în celelalte zone ale cartierului
vor exista de asemenea, centre ceva mai mici, denumite “pieţe”.
Alei pietonale şi zone de
agrement la margine
“Paralel cu reţeaua de străzi, am conceput şi o reţea de alei pietonale,
care vor fi folosite de bătrâni, copii şi pietoni, în general, şi care vor face
legătura între cartier şi zonele de agrement de la marginea acestuia”, a
explicat un alt arhitect care a lucrat la proiect, Horaţiu Răcăşan.
El a adăugat că proiectarea s-a
axat pe importanţa spaţiilor verzi şi a prevăzut în fiecare subzonă a
cartierului o zonă verde. Cea mai mare zonă de spaţiu verde a fost prevăzută
chiar în mijlocul cartierului, aici urmând să fie amenajat un parc.
Blocurile, afară din cartier
Conform lui Crişan, locuinţele din Lomb vor fi în marea lor majoritate individuale
şi semicolective. “Am încercat să renunţăm la blocuri, pentru că oamenii care
pleacă din cartierele-dormitor îşi doresc să locuiască într-un cartier degajat.
în plus dealul şi configuraţia terenului oferă o panoramă deosebită”, a
declarat Crişan.
“Terenul fiind «frământat», şi
arhitectura va avea alte volume decât cele cu care ne-am obişnuit până acum.
Vom avea spre exemplu locuinţe în terase”, a completat arhitectul.
în zonele adiacente centrului, proiectantul a stabilit împreună cu
investitorul că vor fi amplasate locuinţe individuale sau semicolective
terasate, iar de-a lungul principalelor artere de circulaţie, clădirile vor fi
prevăzute cu două-trei etaje, iar la parter vor funcţiona spaţii comerciale.
Conform lui Crişan, regimul de înălţime va atinge în centrele de cartier
cinci-şase etaje.
75 de locuinţe sociale
Conform contractului dintre administraţia locală şi Impact, investitorul
este obligat să construiască 75 de locuinţe sociale şi să viabilizeze din
propriile resurse 33% din suprafaţa terenului. Această zonă va include, conform
arhitecţilor, toate dotările necesare pentru a funcţiona ca şi celelalte zone
ale cartierului.
“Se va construi şi şcoală,
grădiniţă, dispensar, precum şi sediu pentru o Primărie de cartier şi pentru
Poliţie”, a asigurat Crişan.
Cum se integrează cartierul în
oraş
Arhitecţii prezenţi la şedinţa Comisiei Teritoriale de Amenajare a
Teritoriului şi Urbanism de ieri propun gândirea noului cartier în contextul
dezvoltării ulterioare a Clujului, de proiectele existente în zonă şi ţinând
cont şi de suprafeţele care despart viitorul cartier Tineretului de oraş.
“Trebuie să ne gândim şi la impactul pe care îl va avea asupra oraşului
această dezvoltare. Fiindcă acum vorbim de 267 de ha, dar zona s-ar putea
dezvolta şi poate ajungem la 500 ha. Trebuie controlată limita intravilanului”,
a menţionat Şerban Ţigănaş, preşedintele filialei Transilvania a Ordinului
Arhitecţilor din România.
“Vorbim de o dezvoltare ce ar
putea ajunge la 20.000 de locuitori. Sunt importante legăturile cu oraşul,
problema transportului în comun, infrastructura edilitară şi vecinătăţile. Ceea
ce am văzut este un concept bun, dar este doar începutul”, a spus
arhitectul-şef al judeţului, Radu Spânu.
Impact vrea zonă cu turnuri
Oficialii Impact au anunţat intenţia de ridicare a unei zone de clădiri
înalte încă din momentul semnării contractului pentru constituirea societăţii
ce are ca scop viabilizarea şi construirea cartierului. “în zona Dealul Lomb se
intenţionează, în funcţie de studiile în curs de elaborare şi aprobările
autorităţilor, să se construiască un grup de clădiri înalte, una dintre ele
fiind proiectată să fie cea mai înaltă din regiune”, au specificat
reprezentanţii Impact.
Arhitecţii responsabili de
proiect spun că în ceea ce priveşte zona de afaceri şi clădiri înalte, se
aşteaptă studii şi poziţia Autorităţii Aeronautice pentru a stabili regimul de
înălţime. Dincolo de dificultăţile ridicate de amplasament pentru viabilizarea
zonei şi construire, poziţia terenului va fi valorificată în elementele de
arhitectură.