Select Page

Dezvoltarea pe orizontală duce la creşterea calităţii la centru. Mai pe româneşte spus, cu cât sunt mai mulţi, cu atât cei mai buni vor fi şi mai buni. Principiul ăsta, care mi se pare destul de contraintuitiv, l-am aflat de la Miruna Runcan, pe atunci profesoară de etica presei la secţia de Jurnalism, într-o discuţie, ce-i drept, neacademică, în care eu mă miram de numărul foarte mare de dive cu pretenţii de cântăreţe.


Teoria asta presupunea, în acel context, doar că pe măsură ce apar tot mai multe trupe gen "ciocolata e a mea" şi "discolo / Marco Polo", vor apărea şi trupele de calitate. Recent, am regăsit aceeaşi idee într-o carte despre creativitate, rezumată în forma "cantitatea este o condiţie prealabilă a calităţii… statistic vorbind, avem mai multe şanse să găsim o idee bună printre 100 decât printre trei".


Nu prea cred că presa, sau presa de Cluj, ar face excepţie, prin urmare nu sunt deloc convins că numărul mare de titluri de pe piaţa locală e un lucru rău. Ce a făcut apariţia unui număr foarte mare de proiecte noi?

  • A crescut salariile la nivelul întregii pieţe
  • A scos dinozaurii din amorţeală
  • A promovat oameni foarte tineri pe funcţii foarte mari (la nivel local) şi a deschis piaţa studenţilor care se plângeau că accesul în domeniu se face greu sau pe pile
  • I-a obligat pe jurnalişti să treacă la un ritm tot mai rapid de lucru, în beneficiul cititorilor

 

Dacă noile proiecte se vor dezvolta sau nu, ţine doar de inteligenţa celor care au făcut investiţia. Regula rămâne. Aţi fi preferat să avem un oraş în care presa să stagneze la nivelul de acum un an, doi?