Azi, 90.000 de tineri se întorc la școală doar în județul Cluj. Dar mă gândesc acum doar la o parte din ei – cei pentru care primii pași în școală au însemnat azi primii pași pe șantier.
Dragi boboci ai școlilor de pe strada Horea: azi, în prima zi de școală, ați dat în gropi. Prostia însă nu e a voastră, ci a celor care au gestionat mizerabil acest șantier necesar de la începuturile lui. La început de vară, primarul orașului ne-a zis că ambele benzi ale străzi vor fi circulabile din 15 iulie. A fost o minciună, pentru că lucrările nu erau nici pe departe gata și, nefiind făcute parcările, o bandă era mereu ocupată de mașinile riveranilor – care au o proprietate miraculoasă, nu se pot evapora și nici parca la etaj. Apoi ni s-a spus că de la începerea școlii strada va fi complet circulabilă. O altă minciună, pe care ați constatat-o chiar voi, azi.
Domnilor profesori, dacă v-au întârziat copiii la școală, nu sunt ei de vină: 90% din strada Horea era blocată azi dimineață.
Dragi boboci, orice haine v-ați fi pregătit pentru azi, dacă ajungeți la școală și apoi acasă plini de praf și pământ, nu sunteți voi de vină.
Orice orar ați avea, de acum încolo obișnuiți-vă că prima oră e cea de educație fizică – proba „salt peste obstacole” și „nesăritura în adâncime în canale” (bicicliștii au și o pistă amenajată de câteva zile, întreruptă la mijloc pentru un capac de canal în jurul căruia e o groapă; din fericire, e în dreptul unei biserici, deci primul ajutor e la îndemână, măcăr spiritual).
Vă rog să nu învățați din asta că e bine să minți, să nu te ții de cuvânt sau să te lauzi și apoi să uiți. Astea sunt necesare, se pare, doar în politică.
Bun-venit pe strada Horea, locul în care ne-am obișnuit cu ciocanele de abataj (pickhammerele :D) și ziua, și noaptea…