Astăzi, în Făclia, o serie de epigrame semnate Eugen Albu, "Urări şi răvaşe de Anul Nou". Pe una am simţit nevoia să v-o prezint în splendoarea tuturor celor patru rânduri:
PRIMARULUI EMIL BOC
Chiar dacă e mic de stat,
Mare om ca BOC nu-i nime –
Că-i PRIMAR şi DEMOCRAT
Şi-i mereu la înălţime!
Aaaaah, dulcea limbă… românească! Sigur, e doar o epigramă, deci o manifestare artistică în esenţa ei. Prin urmare, am compus şi eu o capodoperă:
Făclia-i un ziar serios
Ţine la independenţă
Dar astăzi fără prudenţă
L-a pupat pe Boc în dos.
lol, clasic 😀
Esti sigur ca ai prins ironia? E mereu la inaltime, adica in avion… nu il pupa deloc in fund, dimpotriva
acuma..scuze că mă leg de detalii (de altfel, după ce iei la cunoştinţă îmi poţi şterge comentariul), dar nu era mai corect “făclia-i un”? eu aşa ştiu.
şi nu mă aşteptam tocmai de la tine 🙂
Ba da, evident :)) Dar radeam prea bine cand am scris chestia aia… ma-ntelegi, cufundat in arta! Oricum vad ca nobody really cares daca virgulele si acoardele e la locul lor. Si nici macar numarul variabil de i-uri nu pare sa fie o problema.
Naaah, nu merge, I do care… deci am corectat.
Avion my ass e pupic aplicat unde trebe :))
Ala Eugen Albu nici nu e prost…
stefanm
Epigrame de Eugen Albu citesc de cand eram copil si cumparau bunicii Adevarul in libertate. Deci prost nu imi permit sa il fac nici din greseala.
Din partea lui poate fi o chestie sincera. Ca eu ca ziar n-as publica-o, asta e altceva.
verdict: crimă. pardon, verdict: limbă! sau poate e prea subtil omul, vrea s-o putem considera si/si.
nici eu nu m-am gandit la altceva pana n-am vazut commentul.
Andrei, zic ca nu e prost in sensu ca ironia e chiar fina… ca nu te-ai prins tu si altii, aia e treaba voastra, dar asta nu scade din valoarea epigramei. Are wit tipu. Cred ca moare sa vada ca il fac unii presul lui Boc, si cand colo el l-a lovit subtil de tot.
In fine, nu is avocatu lu Eugen Albu
De ce sa nu o publici in ziar?
Sunt curios care-o fi părerea cititorului tipic de Făclia. Că în fond pentru el public sau nu, nu pentru părerea mea sau a colegilor de redacţie, de aia mă gândesc în primul rând ce va pricepe cititorul din mesaj şi dup-aia cât e textul de frumos.
Şi în plus, n-aş publica versuri în mod normal, iar epigramele… îmi sună ca bancurile alea de erau la TV acum 100 de ani, în care gluma era marcată cu un oooaaa-ooaaa-oaaaaa-ooaaaaaaa.
No oricum, nici eu nu sunt procuror, cum ziceam, fiecare râde de ce-cine vrea.