Bineînţeles, iar am uitat să îmi cumpăr bilet la 6 din 49. Fireşte, asta înseamnă că iar nu a căştigat nimeni marele premiu, care se poate acumula, cuminte, până taman înainte de alegeri, că tot avem nevoie de o metodă de scos oamenii din casă duminica.
Faptul că premiul nu se câştigă e foarte bun – după cum au şi scris colegii din Gândul – pentru bugetul Loteriei Naţionale, care poate avea câştiguri de sute de mii de euro din banalele dobânzi bancare, calculate pur şi simplu la o rată publică – deşi, la asemenea sume, e clar că au condiţii mai bune.
Cât de cinstite sunt extragerile Loteriei? Cred că nu vom vedea vreodată o anchetă de presă finalizată pe tema asta, dar nu e normală nici paranoia colectivă – şi bănuiala că cineva ne înşală. Însă extragerile Loteriei arată un simptom clasic al mentalităţii româneşti: tot timpul suntem absolut convinşi că cineva, undeva, încearcă să ne înşele, chiar dacă avem o mulţime de dovezi pentru cealaltă variantă.
Amuzant este că, oricât ar scrie presa despre neregulile de la Loterie, duminica viitoare o mullţime de români se vor înghionti în buric la sucursalele loto, pentru plăcerea de a spera. Pe care, până la urmă, nu ţi-o poate lua nimeni, cel puţin până duminică seara. Şi apoi, mai există mereu şi extragerea viitoare…