19th Ave New York, NY 95822, USA

Ziarele clujene şi-au făcut exemplar datoria. Voi ce faceţi?

Gata. Sâmbătă, 7 dimineaţa, ora publicării acestui text, e finalul campaniei electorale şi prima dată că scriu despre ea. A fost un circ mizerabil, dar dacă e ceva ce nu a fost – NU a fost o surpriză. Doamna Ciocu Mic a luat un pahar de apă peste plisc, PSD a plusat la mici şi bere cu telefoane mobile, exact ca în mai, iar pe mama lui Andrei Iucinu au călcat-o cu maşina. Dacă vă miră ceva, felicitări! Încă mai credeţi.

Ce s-a întâmplat în presa clujeană e sinistru, dar, din nou, deloc surprinzător. Nu mai reiau, pentru că au scris foarte bine Codruţa, Mihnea şi Mihai.

Dar era de aşteptat să se întâmple aşa. Acele ziare şi-au făcut doar datoria. Publicaţiile înfiinţate cu gândul la campaniile electorale şi-au îndeplinit scopul, iar o serie de proiecte şi proiecţele îşi trăiesc ultimele zile şi tocmai şi-au câştigat ultimii bani. Cele gândite pe termen lung (adică în ideea că alegerile se repetă periodic şi că oricum un ziar influent prinde oricând bine la casa omului) au scos bani la maxim, pentru că oricum nu sunt scrise pentru cititor, unicii care profită atunci când respecţi minimele reguli ale profesiei.

Important e să nu uităm, pentru că supărările şi revolta trec. Jurnaliştii adevăraţi care s-au trezit cu un advertorial pe frontispiciu sau cu publicitate ascunsă / nemarcată, angajaţii oneşti ai cotidienelor distribuite ca fiţuici publicitare ale partidelor, ziariştii cu principii ai căror colegi sau şefi au falsificat realitatea sub pseudonim au acum ocazia să aleagă: vor să facă presă sau vor rămâne slugi la alde Bideu şi Ciocu Mic?

Tu ce faci? Mai rămâi?

Related Posts

Comments (8)

Si punem pariu ca numarul de demisii dupa atatea vorbe va fi 0 (zero)?

LA MULTI ANI, Andrei

La Multi Ani, Andrei 😛
Din ce in ce mai putini fac presa in Cluj si tot mai multi fac un fel de job care aduce un salariu, never mind cum … Teren = conferinta de presa pentru cei mai multi, news = ce intra pe mediafax sau pe vreun site specializat ori ce vine in comunicatul de presa … Jurnalismul de birou, caldut, atrage dupa sine plecaciunile si starea de mocirla.

Dupa cum afirma Camelia, e mai usor sa scrii dupa comunicate de presa, sa nu te obosesti prea tare, sa nu incerci sa afli mai multe despre unele si altele, sa nu cumva sa se supere cineva….
Mi s-a parut ca au lipsit acele articole despre campania electorala care sa nu fie mai mult sau mai putin „dictate” de diferitele partide. Mare lucru nu am aflat din presa despre candidati, ci mai degraba pe filiera de barfe intre oameni care ii cunosc pe candidati.
Trist…

Multumesc mult de urari si suprizele de ieri :).

Codruta si Radu, as paria si eu, dar nu cred sa fie cineva sa ne contrazica.

Cami si Cristina, ati suprins aceeasi problema din unghiuri opuse: jurnalist si cititor. Stiu unde gresim intr-o privinta: lipsa de resurse inseamna lipsa de timp pentru a elabora subiecte mari. Situatia asta e tot mai des intalnita in presa, nu cred ca e de vina neaparat doar lenea unora (e si aia, dar intr-un sistem normal acei oamweni s-ar „filtra”).

Sa vedem ce se intampla saptamana asta, in fond un preaviz are 14 zile. Daca in acele redactii raman aceiasi oameni, inseamna ca toti sunt de acord cu patronatul.

adrian, da de astia ce zici?
http://www.napocanews.ro/2008/11/prostituatii-presei-clujene-a-aparut-editia-pedelista-a-zilei-de-cluj.html

sa imparti 20.000 de exemplare de ziar electoral e foarte deontologic, nu? 🙂

Leave a comment