Plimbare prin capitala imperiului

sampling bucharestVienezii sunt foarte simpatici atunci când, în mijlocul unei convorbiri, spun „no, io!”. Sau când te salută, splendid, cu un „servus!”. Taman ca-n Ardeal. Semne mărunte ale unei apropieri care încă dăinuie.


Avem o zi de linişte, fără campanie electorală. Mă ofer de ghid, azi, pentru un tur virtual prin centrul Vienei şi împrejurimi.

 

Tur în stil text, pentru dărâmat mituri:

  • Niciodată românii nu au mâncat lebede din Viena. Pe lacul de la Schoenbrunn, unde cică s-a petrecut minunea, nu există lebede de pe vremea lui Franz Joseph.
  • Austria nu ne-a impus vize după revoluţie de răi ce eram. Ci pentru că a intrat în Uniunea Europeană (acum abia 13 ani) şi a fost musai. Ofiţerii lor de frontieră au fost întotdeauna foarte prietenoşi cu paşapoartele româneşti… legitime.
  • Când un austriac se plânge de „auslanderi” (străini), niciodată nu se gândeşte la români, îmi spun cei de-aici. Problema lor e cu imigranţii din spaţiul ex-iugoslav şi cu turcii, care au venit cu sutele de mii încă de pe vremea lui Tito.
  • Cerşetorii români nu sunt omniprezenţi orice ar zice presa din România. Nu oricine are acordeon vine de la noi; cei pe care i-am fotografiat pentru articolul ăsta sunt primii pe care îi văd în vreo doi ani. Atunci am mai întâlnit un caz, pe tramvai, şi atât.


Un tur foto neprofesionist. M-am plimbat prin centrul oraşului cu telefonul mobil, deci pozele sunt la calitatea corespunzătoare. Nu se vede foarte clar cum arată un inel de 64.000 de euro în vitrina Cartier, dar e o secţiune întreagă cu imagini legate doar de transport, pentru că fotograful e obsedat de trenuleţe şi alte lucruri pe roţi.

În premieră au fost aduşi în Austria câteva zeci din miile de soldaţi din celebra armată de teracotă, şi am fost la expoziţie. Iar la puţină distanţă de Viena e Schloss Hof, un castel recent deschis publicului şi fostă reşedinţă pentru Maria Theresa şi prinţul Eugen (ei, unul dintre ei!).


Bucuraţi-vă, câteva clipe, de liniştea dinainte furtunii. Mâine vom fi în plin război.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *