Despre bani, după cadouri

Gata? Cursa după cadouri, probat mărimi, lovit în cărucioare, evaluat buzunare şi făcut calcule, binecuvântat sfinţii ăluia de te-a blocat în parcare, că tot a fost post mare? De când e Crăciunul aşa de mult despre bani şi aşa de puţin despre bucurie? S-a schimbat lumea, sau doar am crescut noi?


Ce-i drept, mie mi-ar plăcea, de exemplu, să am banii lui Bill Gates. Ca să pot cumpăra apartamentul care e deasupra Muzeului de Istorie a Farmaciei din Cluj, iar apoi să-l donez muzeului. Asta pentru că auzisem cum la o banală inundaţie în baia de deasupra, s-a deteriorat o frescă extrem de valoroasă de pe tavanul muzeului, veche de secole, pentru care nimeni n-are bani de renovare.

 


Mi-ar plăcea să am banii lui Bill Gates pentru că aş vrea să inventez ziarul fără drepturi de autor şi cu ore suplimentare, dar să demonstrez că şi aşa pot avea profit.


Mi-ar plăcea să am bani ca să pot cumpăra apartamente în blocurile-plombă din Cluj, pe care să le demolez şi să fac parcuri cu parcări subterane în loc.

 

Mi-ar plăcea să am bani ca să fac la Cluj cea mai mare grădină zoologică din partea asta a lumii.

 


Nu mi-ar plăcea să am bani ca să am bani, fără suflet, fără pic de imaginaţie.


Când, în postul ăsta lung al Crăciunului, o fetiţă a fost întrebată în autobuz ce vrea să fie când va fi mare şi a zis că vrea să fie bogată, sub privirea aprobatoare a mămicii, mi s-a părut cam trist.