Filmele bune sunt contagioase. Le vedem la CineShuffle!

CineShuffleVi s-a întâmplat vreodată să citiți o carte care să vă placă așa de tare, încât să vreți să vă apucați de scris? Pentru mine, e un semn că tocmai citesc ceva extraordinar. Cam așa-i și în cinema: un film bun e contagios. Iar când ai în oraș un festival precum TIFF-ul, tot mai mulți oameni își descoperă talentul de regizori, iar Clujul trece de la statutul unui mare consumator de cinema la un centru de producție.

Ceea ce, cum să vă zic, era și ideea 😀

Agenții secreți cunoscuți drept „TIFF. Casa TIFF” au pus la cale primul festival de film întâmplător: CineShuffle. E o colecție de scurtmetraje, realizate de regizori locali aflați la primele producții, oameni care au prins gustul filmului. De ce shuffle? Pentru că filmele vor fi proiectate la Casa TIFF prin tragere la sorți. Cam aici se oprește întâmplarea, pentru că în rest sunt intenționat foarte bune.

Rolul publicului va fi și el diferit: nu mergem doar să ne uităm. La finalul CineShuffle, o discuție liberă între participanți va duce la decizie: alegem împreună cel mai bun scurtmetraj al serii. Nu, nu trebuie să dăm noi bani de premii, se ocupă organizatorii!

CineShuffle va avea loc în fiecare lună, iar prima ediție se „întâmplă” mâine, 31 octombrie, de la ora 21, la Casa TIFF.

Shuffle your feet to Casa TIFF, ne vedem să le vedem!

Recomandările zilei la TIFF 2013: între Basarabia și „Love building”

love buildingTIFF 2013 înseamnă și șansa de a vedea un premieră un film care va reapărea în cinematografe abia la toamnă: „Love building”, lung-metraj regizat de Iulia Rugină (care a contribuit și la scenariu, și la montaj). Proiecția are loc azi (vineri, 7 iunie), ora 18:15, la Republica.

„Love building” e o tabără de reconstruit relații – „fără trădare, fără lacrimi, fără suferințe” – pentru cuplurile cu probleme. Cel puțin, asta-și propune. Pe Iulia Rugină am cunoscut-o la dezbaterea despre filme și internet organizată de echipa de comunicare TIFF săptămâna asta; nu știu dacă ați avut vreodată impresia că ați citi o carte scrisă de un om, datorită modului în care povestește, dar cu siguranță am plecat de acolo cu impresia că vreau să îi văd filmul.

Dacă nu ajungeți așa repede, faceți-vă program de la ora 19: în Casa TIFF „La perne” e programată o selecție de filme scurte din Basarabia.

[lists style=”style_ul_2″]

  • « Ana », regia Natalia Schaufert, 25 min. (câștigător al premiului de regie la festivalul de scurtmetraj Gulf Film Festival, Dubai)
  • « Între Edison și Tesla », regia Mircea Bobînă, 8 min
  • « 11:30 », regia Nicolae Negară, 18 min.
  • “Ioana”, regia Iulia Puică, 19 min.
  • « Chișinău – oraș greu de pronunțat”(documentar), regia Pavel Braila, 58 min.

[/lists]

Din toate filmele astea, am văzut unul singur – și am petrecut minute bune întrebându-mă dacă îl omoară sau nu. Aflați diseară 😀

Dakha Brakha, un energizant cazac la #Tiff2013 – cu subtitrare!

dakhabrakha1

Dakha Brakha. Am scris de ei pentru că mi-a plăcut cum au acompaniat proiecția specială EARTH. Când i-am auzit însă cântând propriile melodii la Casa TIFF, i-am iubit. Mai ales pe Nina 😉

Într-un concert de o oră și jumătate în care doar cinci oameni din public înțelegeau ucraineană, oamenii ăștia au comunicat cu sala într-un mod în care puțini artiști știu să o facă. Cu gesturi, râzând, discutând „în surdină” între ei și făcând semne pe care, evident, și publicul le-a surprins, ne-au spus în primul rând că le place să cânte, că urcă pe scenă cu o bucurie nedisimulată și au făcut oamenii de pe terasă să uite de frigul neașteptat pentru o lună de iunie.

Dalha Brakha au început tradițional, cu cântece în care se simțea originea trupei. Au început apoi să ne surprindă cu jazz – pentru un moment, mă gândeam că Ucraina și New Orleans-ul nu au fost niciodată atât de aproape. Ritmurile din următoarea melodie păreau desprinse de pe continentul african – iar apoi un motiv folcloric ne readucea cu gândul la Dunăre. Totul cu multă percuție, contrabas, uneori la clapă și uneori cu instrumente bizare.

Eu am avut însă bucuria de a le înțelege vorbele, măcar indirect, stând lângă vorbitori de ucraineană (mulțumesc, Maria, Maria și Patricia- în primul rând pentru traducerea de la concert, apoi pentru că mi-ați reamintit că e corect „ucraineni” și nu „ucrainieni”).

Nina Garenetska a trecut de la contrabas la rap, ca să ne explice cât de frumos e Andrei. Sentimentele sunt reciproce, domnișoară!
Nina Garenetska a trecut de la contrabas la rap, ca să ne explice cât de frumos e cu Andrei. Sentimentele sunt reciproce, domnișoară!

Despre ce cântă Dakha Brakha? Despre lanuri de grâu, despre broasca urcată pe piciorul unei băiat și pasărea care a zburat spre un copac, dar și despre viața cazacilor la Dunăre și istoria acestui neam. Au cântat „rap carpatic”, versuri populare puse pe ritmuri hip-hop, în care Nina Garenetska, de la contrabas, ne-a povestit că, de-ar ști mama cum iese ea cu Ivan la horă… și ce frumos e Vasile… dar dacă nu îl vede pe Andrei, se pierde!

Și bine că n-a aflat ce s-a întâmplat într-o seară, când pe un băiat l-a chemat, iar celălat o aștepta deja… (cum ce? sunt convins că Andrei a avut câștig de cauză!).

Dakha Brakha a însemnat, în primul rând, ritm, viață, energie. Finalul a venit brusc („this was our last song, pardon!”), publicul a aplaudat în picioare, sperând la un bis care nu mai putea să vină, pentru că urma o proiecție.

Da’ ce-i aici, festival de film sau ceva?!

Tovarăși, să facem pipi pe tractor!

earth2
Băieți, ziceți repede: cine a băut vodcă mai multă aseară?

Recunosc că m-am dus cu oareșcare rețineri la proiecția specială EARTH de la TIFF 2013: știam că e un film mut, vechi, ucrainean – adică nu ceea ce s-ar numi azi un „succes de casă”. M-am dus, însă, pentru că tocmai ăsta e farmecul unui festival: să îmi propună lucruri la care altfel nu aș avea acces și, mai important, de care nu aș ști.

Acum că am văzut filmul: e genial. Mergând la Earth, mă așteptam la cadre lungi cu lanuri de grâu sau mere în copaci.

Nu mă așteptam la un film uneori sarcastic, cu un umor fin în replicile afișate pe celebrul ecran negru al filmelor mute, cu învățături-de-minte care, deși aplicate la colectivizare, se aplică la fel de bine aproape un secol mai târziu, în plin capitalism. „Pentru boi nu se dau medalii”, ne spune prin titraj unul din personaje. Aparent, cu referire la bătrânul care a arat 75 de ani ogorul cu boii.

Așa că în sat sosește Tractorul și toți îi fug în întâmpinare. Doar că, pe drum, tractorul se oprește – nu mai este apă în radiator. Vajnicii muncitori găsesc soluția și la asta: cu fețe concentrate și viguroase, parcă luate direct de pe afișele de propagandă sovietică, fac pipi în tractor. Care pornește și, iată, odată cu el a început mecanizarea și în sătucul ăsta izolat!

Muncitori ucrainieni într-o binemeritată pauză de propagandă

Restul vă las să-l descoperiți.

Proiecția a fost acompaniantă live de DakhaBrakha, o trupă care pornește din folclorul ucrainean și te trece printr-o experiență sonoră completă, în care când crezi că e o formă specială de jazz, când îți dai seama că asculți trance, când realizezi că ai fost transportat în folclorul altor continente.

Dacă vreți să-i reauziți, DakhaBrakha cântă astăzi (5 iunie), ora 20:30, la Casa TIFF. Doar pentru cei care vor ceva complet diferit de orice stil muzical „clasic” pe care l-au auzit până acum!

 

Concurs – câștigă invitații la „Killing Time”. Va curge sânge!

 

killing-time

 

UPDATE: Concursul s-a încheiat. Invitațiile merg la Loredana, Atti și Cosmin. Detalii pe mail.

Doi asasini plătiţi își așteaptă viitoarea victimă într-un apartament gol. Orele se scurg. Tensiunea crește. Glumiţele nevinovate se transformă în împunsături ironice. Insultele devin ameninţări. Va curge sânge.

„Killing time” e al treilea film de lung-metraj al lui Florin Piersic cel Tânăr, iar premiera are loc vineri, ora 20, la cinema Florin Piersic cel Republica din Cluj-Napoca. O comedie neagră care amenință (și nu doar cu armele din dotarea actorilor) să fie una foarte bună.

Puteți câștiga trei invitații duble (de două persoane) dacă lăsați un comentariu mai jos.

Întrebarea e simplă: voi ce faceți când vă plictisiți? Lăsați-mi nume de melodii, jocuri, ocupații, cărți, hobby-uri, orice vă ajută să vă omorâți timpul. Prin tragere la sorți, trei din cei care au răspuns vor primi o invitație.

Concursul se încheie mâine dimineață (pe la 10), ca să apucați să vă faceți planurile.

P.S. Mulțumesc organizatorilor pentru oportunitatea de a scrie și eu un articol cu „va curge sânge!” în titlu. Mă simțeam discriminat față de redactorii sport.ro.

La Alba Iulia se poate

Schimbare de gardă la Cetatea Carolina
Foto: Radu Neag

„Uite ce oraș frumos avem, tati” – îi spune un tătic băiețelului de 2-3 anișori pe care îl ține în brațe. E joi, 27 septembrie, ora 19:15. Garda Cetății din Alba Iulia tocmai a salutat cu salve de tun începerea Alba Iulia Music & Film Festival. Un moment simplu și frumos, dar care are în spate ani întregi de muncă.

La Alba Iulia am venit prima dată în excursie cu clasa. Îmi amintesc un oraș mic și gri, în care punctul culminant al vizitei a fost locul execuției lui Horea și Cloșca. Revenind acum doi ani cu muncă, am crezut că am nimerit în alt oraș. Citisem despre restaurarea fortificației vauban, dar nu mă așteptasem ca întreg centrul să fie un șantier. Zidurile păreau să răsară din pământ. Niciodată nu am avut o imagine mai clară asupra expresiei „istoria prinde din nou viață” – aici chiar vedeam că se întâmplă.

Anul ăsta, mi-am făcut timp să vizitez Cetatea Alba Carolina ca turist. E incredibil ce s-a putut întâmpla aici: spații vaste restaurate, zeci de clădiri monument istoric salvate de la ruină și integrate într-un complex unitar, zone pietonale enorme înglobând sediul Universității și marile catedrale.

„Ultima dată” am venit la Alba Iulia ieri. Am venit pentru Alba Iulia Music & Film Festival, un eveniment care însuflețește cetatea renăscută prin patru zile de filme bune și concerte live, organizat de echipa de la TIFF, adică Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, cu sprijinul Primăriei.

Festivalul s-a deschis simbolic, cu proiecția peliculei „Mihai Viteazul”, filmul de referință al lui Sergiu Nicolaescu, în versiune restaurată. „Despre oameni și melci” ajunge în premieră la Alba Iulia. „Undeva la Palilula”, „Pina”, „Iron Sky” – filme foarte diferite, cu publicuri diferite, își așteaptă fanii în cetate.

Mai sunt trei zile de Alba Film Fest și e una din puținele ocazii din viața mea în care pot să zic: nu mă grăbesc să mă întorc la Cluj.

Proiecția filmului Mihai Viteazul la Piața Cetății Open Air
Proiecția filmului Mihai Viteazul la Piața Cetății Open Air.
Foto: Radu Neag

 

TIFFul nostru n-o murit / Doar o țâr s-o hodinit!

Râdeți și vă veseliți: există viață și după închidere! TIFF începe la Cluj proiecțiile gratuite ale celor mai populare filme din festival.

V-am zis doară că, de acuma,  Festivalul Internațional de Film Transilvania nu mai pleacă de la Cluj, că doar are aici casă permanentă. La Casa TIFF, că de ea scriem mai în versuri, mai serios, va avea loc zilnic câte o proiecție a unui film dintre cele care au avut succes la public în festival. În felul ăsta, se rezolvă o mare problemă: că nimeni nu poate, în 10 zile, să vadă sutele de filme selectate.

Programul pentru prima săptămână se axează în principal pe documentare faine tare:

  • Vineri, 15 iunie, 21:30, Love It or Leave It / Italia, îţi place ori pleci. Doi tineri afectaţi de şomaj, care vor să plece din Italia, strâng vreme de şase luni poveştile celor care, ca ei, au decis să plece, dar şi ale celor care vor să rămână
  • Sâmbătă, ora 19:00, The Other Chelsea: A Story from Donetsk / Cealaltă Chelsea: O poveste din Donetsk. Un documentar despre diferenţele dintre bogaţi şi săraci în principala zonă minieră a Ucrainei, un loc ştiut de noi mai mult pentru fotbal
  • Duminică, ora 19: Meet the Fokkens / Gemenele FokkenO poveste savuroasă despre două prostituate gemene, care, la final de carieră, îşi deschid şi bordel, şi sindicat.
  • Luni, ora 19: A Man’s StoryPovestea unui stilist. Filmul ne introduce in viata lui Ozwald Boateng, un designer pentru care intreaga cariera a insemnat si lupta impotriva stereotipurilor din industria modei.
  • Marţi, ora 19: The Minister / Ministrul. Un film politic despre odiseea unui secretar de stat printr-o lume tot mai complexă şi ostilă, drum care începe bulversant, în miez de noapte, în urma unui accident rutier…
  • Miercuri, ora 21:45: Desechos / Faliţii – un film realizat în 18 zile, într-o cameră, cu actori – prieteni ai regizorului, a fost premiat la Festivalul de Film Spaniol din Malaga. O comedie de care am auzit lucruri bune, în care protagonişti sunt doi prieteni care se decid, ca să facă rost de bani, să închirieze… dulapul încastrat în peretele camerei lor şi transformat, la rândul lui, într-o cameră.
  • Joi, ora 19:00: Either way / La răscruce. Film din competitia TIFF 2012 – sau despre prietenii pe care îi cauţi până la capătul lumii şi înapoi.

Eu le aleg pe toate: Noaptea Muzeelor, Transeuropa și TIFF

Dragi colegi de dubă, cultura e cu noi! Perioada imediat următoare e plină de evenimente la Cluj, după cum urmează:

  • Noaptea Muzeelor – sâmbătă, 19 mai, intrați gratuit la toate muzeele din Cluj-Napoca, iar pentru cei cu chef de drum, și la Dej, Ciucea și Turda.  Programul variază de la muzeu la muzeu, dar pe găsiți pe site orarul complet și pentru Cluj.Vă invit, bineînțeles, și la cel mai muzeu, Colecția de Istorie a Farmaciei, unde să dați checkin între orele 20:00 și 01:00 până îmi luați Primăria.Anul acesta, mulțumită finanțării oferite de Administrația Fondului Cultural Național, există și la Cluj un circuit pilot, adică o experiență integrată: fiecare muzeu va oferi hărți gratuite cu programul tuturor muzeelor, iar vizitatorii vor avea mașini BMW care îi vor duce (tot gratuit) între muzeele aflate la depărtare mai mare decât, să zicem, peste drum unul de altul.
  • Transeuropa este un festival care are loc între 15 și 20 mai în șapte orașe europene, printre care și Cluj-Napoca. Este organizat de European Alternatives și organizat susținut de Institutul Francez (mulțumesc, Erika, pentru atenționare!)  . Regizorul Ali Essafi ține sâmbătă un atelier despre realizarea de film documentar, iar duminică activiștii de orice fel învață cum să facă materiale creative și de impact sub genericul Re:Think Europe.Un PDF cu programul complet găsiți aici
  • Și am ajuns la TIFF… unde sunt așa multe (241 de filme, mă, 241!), că ar trebui un site separat! Oh, wait… Așadar, în primul rând, click pe tiff.ro ca să aflați de la sursă noutățile.În primul şi în primul  rând, e de notat că de anul ăsta există Casa TIFF, un loc prin care festivalul va fi prezent la Cluj pe tot parcursul anului, iar pe parcursul zilelor de festival va fi primul loc de întâlnire.Până la TIFF, câţiva oameni au transformat experienţa lor de la ediţiile precedente în film: vă invit să le votaţi producţiile online, sunt nişte filme simpatice din perspectiva spectatorilor. Le găsiţi pe toate pe Transilvania Tube – important e să le oferiţi un vot, ca să îi încurajăm şi pe mai departe. E bine să mai şi producem, nu să fim doar consumatori de film 😀

Acestea fiind zise, echipa de jandarmi culturali din dubă care mi-a transmis informaţiile pornesc la drum. Cum mai găsesc nişte cultură, o bagă în dubă şi vin încoace cu ea. Hai noroc!

Moartea nu trebuie să pună capăt vieții

Povestea lor e una originală, într-o lume a poveștilor trase la indigo: Marcela e angajată să îl îngrijească pe Amador, un bătrân imobilizat la pat, cu care leagă o relație specială. Atât de specială, încât nimic nu mai e secret între ei. Atât de specială, încât, într-un fel, continuă și după moarte.

În ce fel? Descoperiți în seara asta, la Victoria. Povestea e cea din filmul AMADOR, care fi proiectat astăzi, la ora 20, la Cinema Victoria – este a doua proiecție din cadrul proiectului Cinemateca TIFF, ediția 2012. Regizorul, Fernando León de Aranoa, e o cunoștință a clujenilor care l-au putut întâlni anul trecut la TIFF, iar filmul a impresionat și la Festivalul de Film de la Berlin.

Cinemateca TIFF, reloaded

Cum orice film bun are și o continuare, după care devine trilogie, proiectul numit Cinemateca TIFF  nu se putea opri la prima încercare! Cinemateca TIFF, anunțată inițial pentru ultimele luni ale anului trecut, reîncepe și în 2012 – o surpriză plăcută pentru cei care, ca mine, chiar cred că Clujul are o mare șansă în lumea filmului, pe care ar fi ideal să nu o dea de gard.

Cinemateca TIFF prezintă cele mai bune filme premiate la TIFF 2011, dar și producții recente, din a doua parte a anului trecut – drame, documentare și comedii.

Prin urmare, sub sloganul revoluționar: „Băse, mai rămâi un pic / Că-s la film cu un amic!”, vă invit joi la Cinema Victoria să inaugurăm seria a doua de cinematecă – cu filmul Muntele Roșu (titlu original: Tilva Ros). Nu-mi strâmbați din organism că-i film sârbesc, că știți bine ce filme bune vin de acolo; plus că afișul începe cu vreo trei cununi de lauri, să ne fie clar că-i foarte bun (că n-or încăput toate cele 7 premii luate pe la festivaluri, inclusiv la TIFF).

Povestea-i așa: doi băieți și-o fată. Și cine pe cine iubește, vedeți voi. În rolurile principale: Todorovici, în rolul Toda, Stefan, în rolul Stefan, si Dunja, în rolul Dunja. Serios, c-am verificat! 😀 Important e că mai pornesc și niște proteste sindicale și, dacă vă motivează filmul, n-aveți decât să treceți pe la protestele din piață când ieșiți. Sau să veniți cu mine la un suc, cum vă dorește sufletul.

Am zis: joi, ora 20, Cinema Victoria, să veniți cu prietenii, vă rog!