La mulți ani, pisoi! Motanul Mircea face azi 18 ani

Mircea-18-ani

Pe 4 iunie 1996, s-a născut la noi în casă o pisică, devenită ulterior motan, pe nume Ancuța, rebotezată ulterior Mircea. Nume date de maică-mea, care are un asemenea talent la botezat animăluțe încât mă bucur, cum mai scriam, că nu mă cheamă Grivei.

Așadar, motanul meu Mircea împlinește chiar astăzi 18 ani.

Ce înseamnă să ai o pisică venerabilă? Mircea își arată din plin maturitatea: e bine-sănătos, dar a devenit o tot mai mare sugativă de tandrețe. Când ajung acasă, imediat după ce primește de mâncare – că dragostea trece prin stomac, totuși – sunt miorlăit până mă întind corespunzător, pentru ca cineva să se poată așeza lângă mine și să toarcă. Dacă activitatea asta lipsește din program, vecinii se gândesc că trăiesc în casă cu mașina de pompieri, din cauza miorlăiturilor de protest.

În copilărie, era rapid: din capătul holului și până pe dulapul din dormitor, cea mai lungă linie dreaptă din casă, făcea aproximativ fix 2 secunde. Mircea Însuși, cum îi ziceam, mâna-n luptă vijelia-ngrozitoare care vine, vine, vine, calcă totul în picioare!

Azi, este înțelept: se uită la mine, se uită la dulap. Miaună. Se uită iar la mine, se uită insist la dulap și miaună. Doaamne, greu se mai prind oamenii ăștia!

În copilărie, avea imaginație: orice ghemotoc de hârtie era un dușman care trebuie urmărit, sfârtecat și ucis fără milă. Prin „ghemotoc” se înțelege, de asemenea, orice papuc, pantof, mănușă, haină, tapițerie de scaun sau canapea, pernă sau haină lăsată oriunde la îndemână. Prin „la îndemână”, se înțelege „adică nu închisă cu cheia în dulap”.

Azi, are noțiunea lucrurilor: știe foarte bine că toate obiectele alea sunt neînsuflețite și nici cu pointer-ul laser nu-l urnești. Se uită la celebrul punct roșu care înnebunește o pisică și apoi se uită fix la mâna în care țin pointer-ul, ca să mă facă să pricep că gluma-i veche. În schimb, îmi vânează cu mult interes mâna, motiv pentru care de 18 ani nu am găsit încă o soluție anti-zgârieturi.

Mircea18ani

Motanul Mircea împlinește astăzi 18 ani. Anul trecut pe vremea asta, am promis că-i iau mașină. Deocamdată, a primit un tort cu două tipuri de mâncare de pisicească, blat din parizer de care-i place lui când mănânc eu și lumânări din batonașele care declanșează tors-instantaneu-viteză.

La mulți whiskani, tipule! Ajung acasă și sărbătorim 🙂 Dau de băut, că ești major!

 

 

Drogul secret al motanului meu

Am plecat de acasă după-masă şi am lăsat pisica miorlăind de zor la uşa de la sufragerie. Am revenit 7 ore mai târziu; cum m-a reperat, motanul a mers aţă la aceeaşi uşă şi a continuat să miorlăie insistent. Nu, nu am şoareci. Am ceva mai bun dincolo de uşa asta.

2014-04-15 00.43.30

Drogul secret al pisicului meu este mai ciudat: lalele. Aşa arată ele la ora X…

lalele

… şi aşa arată la ora X + 1 minut, dacă am îndrăznit să mă întorc cu spatele sau, cel puţin, să clipesc:

2014-04-15 00.44.44

Iarba pisicii? N-a funcţionat niciodată. În schimb, dacă se pune pe ros tulpini lalele, toaarrrrce de plăcere în timp ce îşi înfige dinţii în ele.

2014-04-15 00.45.01

I-am dat o petală în speranţa că restul florilor scapă. L-am găsit cinci minute mai târziu în pat, unde de 17 ani îi explic că nu e voie să ducem mâncare, ronţăind şi sforăind atât de tare, că mai avea puţin şi decola.

2014-04-15 00.46.20

În acest moment, am un motan foarte fericit! Mai rămâne de văzut unde o să dorm eu…

Ce înseamnă să ai o pisică tânără

Motanul meu are 17 ani și jumătate. Altfel spus, e un domn, așa că orice soi de jucărie care prinde la 99% din pisicile de pe lume sunt considerate de Mr. Mircea drept scheme slabe pentru începători.

Minge? Dă-o la câini.

Folie de staniol? Ambalează-ți castraveții în ea dacă vrei.

Șoricei cu baterie? Nu mă fentezi cu chestii slabe.

Laser roșu? E pentru pisici care nu s-au dus la facultate.

Mâinile tale? Acuuuuuum începem să avem ce vâna!

Și uite-așa, vânatul degetelor pe sub plapumă sau pe lângă marginea scaunului, precum și alergarea proprietarului prin casă, sunt singurele moduri în care domnul pisic mai acceptă să socializeze.

Numai că la o asemenea vârstă venerabilă, și joaca cu Mircea e un fel de jucat remi cu bunica: nu presupune riscuri majore de accidentare.

Ieri m-am jucat cu o pisică de șase luni și mi-am amintit, totuși, că pe vremuri era altfel.

operatiunea maini pentru pisica

 

Garanție pe viață

Atunci când trăiești în casă cu un ghem umblător de blană lungă cu ochi tandri și umectați, te aștepți ca părul să ajungă peste tot. Câteva reguli simple:

[lists style=”style_ul_1″]

  • Părul de pisică intră în dulapuri închise.
  • Părul de pisică intră în buzunarele hainelor din dulapuri.
  • Părul de pisică intră în cutiile închise din dulapuri închise.
  • Părul de pisică intră în cutiile de conserve închise din frigider.
  • Părul de pisică intră în cutia cu medicamente anti-alergie la părul de pisică al prietenei tale.

[/lists]

Cum scapi de părul de pisică, fără să scapi de pisică? Credeam că-i misiune imposibilă, până când un prieten mi-a împrumutat un trimmer, care arată cam așa:

trimmer

…și care ia părul de pe pisică cu kilogramele. Pentru că în sfârșit a funcționat ceva, am zis să-mi cumpăr și eu unul.

Problema e că, în magazin, un astfel de trimmer era expus într-o vitrină separată, cu un televizor lângă, pe care rula un film despre cât de bun e produsul.

Hait! Orice produs lângă care trebuie să ruleze o plasmă este un produs care, cel mai probabil, va necesita un credit. Mai ales că nu e cazul să-mi dea plasma instrucțiuni de folosire; în fond, pisica se periază simplu: prinde pisica, aplică peria, trage, prinde iar pisica, aplică peria, ține mai bine pisica, trage, înjură, prinde pisica, scapă pisica, spală-te pe mâini, dă-te cu rivanol pe răni și aplică un bandaj. Repetați zilnic pentru performanțe optime.

Peria costa 180 de lei. Îi zic vânzătoarei că e cam cât un aparat electronic de ras. Și atunci, dacă nici plasma nu m-a convins, doamna îmi aruncă argumentul suprem:

– Da, dar are garanție pe viață!

O privesc calm în ochi (privirea fixă e altă chestie pe care o înveți rapid de la mâțe) și îi spun și eu, senin:

– Da, doamnă, dar pe viața cui? Că motanul meu are 17 ani, credeți că merită investiția?!

Peria: 180 de lei. Privirea vânzătoarei: de neprețuit.

Coafuri-pentru-pisici

17 ani cu Mircea

Mircea, fratii si Sindy

La 4 iunie 1996, pisica familiei noastre – botezată Sindy de o doctoriță din vecini, pe motiv că „arată ca o păpușă” – năștea cinci puradei mari și grași, niște birmanezi pufoși și bine mototoliți, care vreo trei luni ne-au întors casa pe dos și ne-au făcut să ne îndrăgostim de ei de șapte ori pe zi.

Slăbită după naștere, Sindy nu a ajuns să își mai crească puii, motiv pentru care le dădeam lapte din seringa-biberon cam odată la trei ore. După ce farmacistul veterinar ne-a spus că toți cei cinci pui sunt fetițe, am hotărât să facem cadou patru și să păstrăm una – cea mai grasă, frumoasă și liniștită, ca pentru un apartament, pe nume Ancuța.

(Da, maică-mea, responsabilă cu nomeclatura pisicească, credea și încă mai crede că și animalele sunt oameni).

Puii sub canapea
Unde se pot ascunde cinci pui de mâț? Unde vor ei!

Flocoșenia cu guler albastru, Mircea, primul la toate, mai ales mâncare
Flocoșenia cu guler albastru, Mircea, primul la toate, mai ales mâncare

 

Cu câteva luni mai târziu, am dus-o pe Ancuța la veterinar, care ne-a anunțat senin:

– Și, când crește mai mare, să veniți să vi-l castrez! Apropo, cum îl cheamă?

Luată pe nepregătite, mama a luat decizia care a făcut ca Ancuța să dispară și Mircea să intre brusc în viața noastră.

(ce v-am zis despre numele date de maică-mea? mă bucur că nu mă cheamă pe mine Grivei!)

Varianta 1996
Varianta 1996, tânjind după soare

Modelul 2013
Modelul 2013, tânjind după sushi

 

Mâța liniștită a devenit o tornadă cu multă blană, care parcurgea apartamentul dintr-un capăt în altul în două secunde pe ceas – timp suficient și să se cocoațe pe dulapul din dormitor. Bineînțeles, pe chestia asta a mai primit un nume: Mircea Însuși (…mână-n luptă vijelia-ngrozitoare care vine, vine, vine, calcă totu-n patru labe… sau cam așa ceva).

Aventura numelui a continuat; m-am înscris într-un concurs Whiskas, unde am trecut atât numele pisicii, cât și al proprietarului. Pachetul cu mâncare de pisici câștigat ca premiu a fost expediat, prin Poșta Română, pe numele Mircea Aroneț.

Vă rog, imaginați-vă fața mea când m-am dus cu buletinul la poștă și am încercat să-i explic la tanti de la ghișeu că, știți, Mircea e motanul…

full retard
Mircea,
going full retard

Dr. House agrees: pisica are întotdeauna dreptate
Dr. House agrees: pisica are întotdeauna dreptate

 

Când Mircea a împlinit 14 ani, nu m-am dus să îi fac buletin ca să-și ia singur coletele primite, ci l-am dus la veterinar. L-am întrebat pe medic cam cât trăiește un pisic și mi-a zis, senin, că unul care stă doar în casă ajunge chiar și la 12-13 ani. Văzând cum mă uit la el, și-a amintit brusc vârsta pisicii și, cu generozitate, și-a lărgit prognoza:

– Chiaaar și paaaaișpeeee!

Utilizări ale pisicii: modul de funcționare „lanternă”
Utilizări ale pisicii: modul de funcționare „lanternă”

Ne jucăm Game of Thrones: who gets to sit in the office chair?
Ne jucăm Game of Thrones: who gets to sit in the office chair?

 

Azi, motanul născut la noi acasă în 4 iunie 1996 a împlinit 17 ani. Oficial, am fost colegi de apartament mai mult de jumătate din viața mea. Mi-a zgâriat toate scaunele, și-a lăsat blana pe toate hainele pe care le-am avut vreodată și a fost probă de preselecție pentru toate prietenele destul de importante ca să le aduc pe teren propriu. În fiecare zi când ajung acasă, miorlăie la mine până stau undeva jos ca să poată veni să îmi stea în brațe și să toarcă.

Mirciule, la mulți ani! Și să ne vedem cu bine la majoratul tău, când îți cumpăr o mașină. A mea e deja plină de păr de pisică.