Pentru o noapte… (epitaf la arestarea lui Adrian Năstase)

Pentru o noapte, ei vor visa urât: cu dric la poartă, plin cu mascați.

Pentru o noapte îi va bântui spectrul propriilor fapte, iar scheletele din dulapuri vor ieși să le întoarcă rânjetele pe care ei le purtau când își numărau banii.

Pentru o noapte vor ști că atunci când ei fură, oamenii mor. Câteva ore vor realiza, în coșmarul ce le va stăpâni mintea, că banii lor de corupție înseamnă oameni care au murit fără medicamente, într-o țară de plicuri, halate și conștiințe albe.

Pentru o noapte vor vedea România cu toate ridurile ei, cu bătrâni care mor tăcuți, întorcând spre viața de apoi ochii uscați a resemnare, din care lacrimile umilinței s-au evaporat odată cu ultimele speranţe în lucruri simple, demne şi bune.

Pentru o noapte vor înţelege că România noastră fără autostrăzi are străzi numai bune să fugă tinerii spre graniţe cu sens unic înspre exterior, în timp ce grupul rămașilor acasă se îmbată cu bere rece și manele, ca să nu vadă ce le-a rămas în familii, în case, în oraşe.

În noaptea asta va răsări, pentru ei, germenul unei posibilităţi până acum negândite.

Pentru o noapte, noi vom visa că există dreptate.

Câtă indignare!

Joseph Fritzl, nenorocitul ăla care şi-a ţinut fiica 24 de ani în pivniţă şi a făcut cu ea copii care n-au văzut niciodată soarele, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru omor, incest, sclavie şi viol.

În ziarele care au apărut după sentinţă, saltă indignarea din pagină pentru că Fritzl va avea în închisoare condiţii mai bune decât a avut fiica lui în temniţa ei secretă – faptul că va avea ziare, televizor şi computer cu internet pare să-i atingă pe toţi, deşi eu aş pune pe primul loc beneficiul de a avea FERESTRE în celula aia.

Continuă să citești Câtă indignare!

Moţiunea de cenzură DNA

Ce nu a reuşit moţiunea de cenzură încearcă să facă procurorii anticorupţie. Via sursele Hotnews: Decebal Traian Remeş ar fi cercetat pentru o şpagă de 15.000 de euro. Mai ştie cineva al câtelea ministru din actualul guvern e implicat în asemenea anchete?

Doar că dosarul lui Remeş e o dovadă că încă funcţionează comanda politică. Nu pentru că Decebal Traian Remeş ar fi vreun nevinovat, dimpotrivă; exact pentru că, având în vedere faptele de ispravă din timpul ultimei guvernări la care a luat parte, ar fi trebuit să aibă măcar un căpeţel de dosar de ceva timp.

Reactivarea simultană a mandatului şi a cercetărilor făcute acum publice nu sună deloc bine.

Efectul pe termen lung ar trebui să fie pozitiv. Deocamdată, orice dosar mai serios care priveşte un politician a pornit, undeva la bază, de la o comandă sau un interes. Uneori, lucrurile sunt foarte clare; alteori e nevoie de ceva timp pentru a desluşi iţele.

Sper că e mai mult decât o naivitate în a spera că, în cele din urmă, vor exista procurori care să se obişnuiască şi ei cu ideea că demnitarii nu sunt supra-oameni şi că li se aplică aceleaşi reguli, cunoscute în mod normal sub numele de legi.

Aşa că, până nu-l debarcă pe Ţuluş cu vreun motiv: Dorule, ne mişcăm şi noi mai cu talent?

Chiuieli în justiţie

Carevasăzică şeful secţiei II din DNA, clujeanul Ţuluş, e atât de ineficient, că trebuie musai dat jos. Prin urmare, pricep că tot restul au fost atât de valabili, încât doar el mai strică fluxul de muncă din instituţie. Că de vreun control nu se pune problema.


Prin urmare, subordonaţii lui Ţuluş au semnat o scrisoare de susţinere, Daniel Morar reclamă amestecul ministrului justiţiei, Chiuariu, în trebile parchetului, iar consilierul ministrului, Cristi Danileţ, şi-a dat demisia împreună cu alte trei persoane.

 

Continuă să citești Chiuieli în justiţie