EXCLUSIV: ON/OFF 7 va avea loc pe Cluj Arena

Seria de întâlniri „Din ON în OFF” a început într-un bar, la ceas de seară, a continuat cu săli de conferință tot mai mari, cu tot mai mult public, și a ajuns să umple sala cazino-ului renovat din Parcul Central. Prin urmare, foarte logic: următoarea ediție trebuie să fie pe un stadion, ca să încapă toată lumea și să nu se încheie înscrierile în două zile!

Cum a fost la a șasea ediție? S-a vorbit despre triburile pe internet, conform teoriei lui Seth Godin, iar primul speaker – Dragoș Alexa – a vrut să ne convingă că ele nu există. Sigur, sunt convins că „teoria triburilor” a fost și o găselniță bună de vândut cărți, dar realitatea e că, oricum le-am spune (nișe, micro-comunități etc.) ele există.

Chinezu ne-a demonstrat clar că poate face stand-up comedy când vrea el – a fost adevărata înviorare a dimineții, cu genul ăla de umor care nu te face să uiți conținutul, ci îl completează. Mesajul lui Chinezu nu e niciodată unul foarte plăcut pentru cei care vor peste noapte să se îmbogăţească din bloguri, din simplul motiv că din 10 reguli, 5 sunt „muncește!”. Dar ascultându-l pe el mi-am dat seama și ce nu îmi iese mie cu un proiect anume, așa că mersi, domnu’!

Radu Neag (mai emoţionat ca de obicei) a vorbit despre nişa foto şi le-a dat idei fotografilor care vor să se promoveze; a fost o plăcere să revăd proiectul Funky Faces – dacă nu ştiţi ce-i ăla, check out poza mea de profil de pe Facebook, că de acolo e. Horaţiu Popescu ne-a explicat cum a fost trecerea Jolidon din off în on (un mare pas, dacă ne gândim că acum doi ani pentru ei online nu exista nimic, iar acum au un magazin bine pus la punct şi o comunitate activă), Ioana Bora a vorbit mai puțin despre modă și mai mult despre persuasiune și manipulare. Tehnicile astea le cam știam, dar nu-mi place să le folosesc: mi se pare că fac o chestie nesinceră și că nu așa vreau să găsesc „susținători”, indiferent de proiect. Dar o să mă uit cu atenție de acum, să văd dacă le găsesc la alții.

Dar cea mai mare surpriză de ieri a fost cu siguranță Teodora Rogobete; am descoperit un om pasionat de ceea ce face, hotărât să reuşească („voiam să ajung în Google înaintea lui Teo Trandafir”) și lângă care te distrezi – de îndată ce îmi programez o tură de cumpărături, o să încerc o rețetă „ușoară și ilustrată”, să poată râde de mine când îi zic rezultatul. Teo are unul din cele mai citite bloguri din Cluj și ne-a explicat cum face să nu fie doar un alt „rețetar”, condimentând poveștile din bucătărie cu istorii personale, de familie, în care orice preparat are o poveste.

Și treaba asta e super-adevărată, pentru că supa pe care o ştiu eu găti era supa făcută de bunica în copilărie, iar pastele pe care le fac cele mai des am învăţat să le fac în Anglia, într-o excursie pe care nu o să o uit… şi tot aşa. Pentru mine, un om care încă are mari probleme cu postarea de informaţii personale în online, Teo a fost o inspiraţie!

Soarele a răsărit la ON/OFF când a urcat Aminda pe scenă, eu sper să-şi facă un album de colecţie „Coafurile mele de-a lungul istoriei”. A venit super-documentată și ne-a explicat cum se promovează artiștii români și cum își găsesc fani, pe categorii: showgirls & playboys, mamuți, evergreens, underground, toți au defilat prin povestea Amindei. Iar micile ei înțepături la adresa folkului se iartă :D, după cum m-a uns pe suflet când a explicat că PR-ii artiștilor ori nu știu scrie cu semne de punctuație, ori le aruncă pe toate în fraze. Dar la modul serios, am apreciat foarte mult cât s-a informat și ce sinteză faină ne-a făcut despre promovarea online a diverselor generații de artiști români.

Bloggerul căruia îi spargem cu toții sticle în cap (sau header), Groparu, a luat-o de la Ginghis Han („dacă era un USB stick, intra în toate calculatoarele din Asia”) până la Obama ca să explice calitățile unui „master-șef” de trib; Călin Biriș, deși a crezut că ne trezește cu aplauze, ne-a explicat importanța primului follower, fără de care liderul nu face nimic; iar Oltea Zambori (cunoscută și drept „Nebuuuuu!”) a vorbit despre promovarea culturală și a zis niște cuvinte grele, rare, pe care sper tot mai multă lume să le înțeleagă: valori, adevăr, transparență.

Liviu Alexa, singurul patron de sală de sport care nu face marketing prin fluturași pentru cocalari, a vorbit despre jurnalism – că doar n-a rezistat și s-a întors în breasla de patron – și a zis o chestie din păcate adevărată: că în marea asta de presă din România, jurnalismul adevărat a devenit o nișă. Cum de ce?! VEZI AICI!

Și după aia le-am povestit io de Muzeul Farmaciei și am băut un vin tare bun (primul a fost Liliac, iar al doilea nu mai știu, că a fost foarte bun primul). Având în vedere efectele acestei părți din program, dacă ați venit pe la mine, v-ați prezentat și am avut o conversație inteligentă, vă rog dați un mesaj pe Facebook cu ideile principale. Așa, în caz că am uitat 😀

Gata, să ne vedem cu bine pe Cluj Arena!

 

ON/OFF 6 – communities conference este un eveniment TVdece realizat cu sprijinul Primariei Municipiului Cluj-Napoca.

Partener oficialRomtelecom

ParteneriCasino Centru de Cultura Urbana ClujJolidonWineClub,LunchBoxPanemarAqua Carpatica și MediaBrief

Parteneri media: Ziar de Cluj24 FUN

 

Cum să ai propriul tău trib: implicare socială 2.0 la ON/OFF 6

onoff6E vineri, e ON/OFF 6! Evenimentul pe care îl aștept de ceva vreme, pentru că îmi va da ocazia să întâlnesc niște oameni care au multe de spus, oameni pentru care succesul pe Internet este o realitate și o mulțime de prieteni.

La ON/OFF 6 e vorba de comunitățile și nișele de pe internet – cum să-ți construiești o comunitate și să îți găsești un loc în „lumea triburilor” despre care spunea Seth Godin. Eu voi încerca, la finalul zilei, să explic cum determini o comunitate să se implice social. În contextul temei de la această ediție de ON/OFF, „Comunități și nișe pe Internet”, se poate reformula așa: cum să ai propriul tău trib construit în jurul unei cauze bune. E un prilej să vorbesc despre cel mai drag proiect al meu, campania de salvare a Muzeului Farmaciei – și poate, alături de cei din sală, vom determina viitorul acestei campanii.

Ce vă promit de pe acum e că (dacă nu uit de emoții) veți afla, în premieră la ON/OFF, care e următorul proiect din campania Salvați Muzeul Farmaciei.

Putem, din online, să producem schimbări în viața adevărată, care pentru unii mai e offline? Vedem azi, împreună!

 

ON/OFF 6 – communities conference este un eveniment TVdece realizat cu sprijinul Primariei Municipiului Cluj-Napoca.

Partener oficial: Romtelecom

Parteneri: Casino Centru de Cultura Urbana Cluj, Jolidon, WineClub, LunchBox, Panemar, Aqua Carpatica și MediaBrief

Parteneri media: Ziar de Cluj, 24 FUN

Bloggeri versus jurnalişti

Unii bloggeri clujeni şi unii jurnalişti (pentru că noi nu generalizăm, aşa-i?) s-au întâlnit joi seara la City Plaza pentru Din ON în OFF 3, sub bagheta TVdece. După cum le spuneam şi aseară, să aduni bloggerii şi jurnaliştii la un loc pentru o discuţie coerentă despre munca lor înseamnă să încerci un dresaj de pisici.

Chestie care, tre să recunosc, le-a ieşit foarte bine.

Nu are rost să vă înşir ce a zis fiecare și nici să descriu toate prezentările, mai ales că puteţi vedea totul filmat, la Groparu.  Am stat de la început până la sfârșit aseară, iar din tot ce am auzit cred că Mihnea Măruţă este cel care a pus exemplar punctul pe i şi a explicat diferenţa esenţială dintre un jurnalist şi un blogger:

[box]Unui jurnalist i se cere întotdeauna să iasă în afara propriei biografii atunci când prezintă o informaţie.[/box]

Ca regulă generală, jurnalistul nu e plătit să dea în ziar propriile păreri, pe care trebuie să le scoată în afara textului jurnalistic. Ideea asta e atât de des uitată în comparațiile eterne cu bloggingul – subiectiv prin excelență -, încât a fost o surpriză să o aud la On/Off abia în a patra prezentare.

*

Dacă explicațiile lui Mihnea cu baza 2 și baza 10 i-au încurcat pe mulți (el încercând să arate că trebuie să ai un sistem de referință comun, iar bloggerii și ziariștii nu îl au), pe mine nu matematica m-a băgat în ceață, ci fotbalul 😀 Liviu Alexa a avut o prezentare cu un „fir roşu” foarte clar, comparând bloggerii şi ziariştii cu jucătorii unor echipe de fotbal cu stiluri diferite. Cum nu sunt deloc la zi cu balonul rotund, nu pot decât să apreciez minuţiozitatea prezentării, pentru că Alexa a avut tricou de la Manchester pe el, exploatând la maxim ideea bloggerului-jurnalist de succes, cu audienţă mare (bine, asta cu tricoul mi-a zis-o #Zicu, doară nu credeţi că m-am prins eu).

*

Am apreciat intervenţia lui Rareş Bogdan, om venit din zona presei clasice, care manifestă mai puţină încredere în online. Ca să aveți un pic de context, Rareș a modernizat ediția online a ZIUA de Cluj, în condițiile în care are un partener care îi consideră pe bloggeri niște căutători de coadă la prună și atât. A explicat de ce nu lasă comentariile la liber pe site-ul ziarului în ciuda insistenţelor lui Mihai Prodan și de ce ziariștii, spre deosebire de bloggeri, nu se implică în „comunitatea online” măcar prin a răspunde la comentariile din propriile articole.

Motivele – invocate și de Rareș Bogdan, și de Liviu Alexa – au fost majoritar economice; faptul că ziarul nu își permite un om care să stea doar la moderat comentarii. E păcat, pentru că ziarele ar câștiga enorm dintr-o comunitate reală; mai mult, cred că moderatori ar putea fi chiar unii cititori fideli, pe vechiul principiu al forumurilor.

*

Multe dintre discuţiile care au urmat au arătat că jurnaliştii şi bloggeri discută de multe ori în paralel, iar ideile lor par, în mod straniu, a nu se întâlni. Groparu a venit cu o poziţie foarte realistă, arătând că deşi spunem că nu există concurență clară între cele două grupuri, ne batem în realitate pe atenția și timpul unor cititori.

Tot la obiect au fost și criticile lui la adresa presei, pentru că a arătat de ce dezamăgește produsul jurnalistic. Din păcate, răspunsurile pe care le-a primit au fost de genul „așa e sistemul!”, în condițiile în care omul tocmai arăta de ce sistemul trebuie reinventat. Merită să îi parcurgeţi prezentarea!

Îmi pare rău să văd că jurnaliștii nu sunt încă pregătiți să deschidă pe deplin ochii.

*

Lorand Minyo a încercat să ne convingă că viitorul e video. A spus asta în aceeaşi seară în care agenţia la care lucrez, PR & More, a câştigat o diplomă de excelenţă la Romanian PR Award, pentru proiectul „Tenaris TV” – care a presupus includerea de conţinut video în comunicarea internă a unei companii cu mii de angajaţi în întreaga lume. Din 2008, cercetările arătau clar că interesul pentru text scade, prin urmare o nouă direcţie era necesară pentru a reîmprospăta atenția.

Pe de altă parte, nu cred că textul scris va suferi prea mult, mai ales nu în contextul bloguri și ziare; nu orice subiect jurnalistic sau de blog se pretează la video şi cred că e o greşeală împărţirea conţinutului pe site-urile ziarelor după formă şi nu fond. E clar însă că ponderea acestor materiale video poate creşte odată cu scăderea costurilor, care sunt încă o piedică în calea conţinutului de calitate.

*

Închei spunându-vă de ce nu am scris despre „Din ON în OFF„: am văzut la un chioșc de ziare un titlu gen „TRAGEDIE – Cum rezistă copiii lui Huidu?” pe coperta unei reviste lucioase. Am simţit atunci că vreo două zile nu pot scrie nimic bun despre presă.

*

Sper ca TVdece să facă şi o tabără de weekend pe tema jurnalişti vs bloggeri, să putem povesti mai mult. Cred că dacă vor ziare mai bune, patronii din presă au neapărat nevoie de discuţii cu oamenii pentru care mediul online e ceva natural – cum sunt bloggerii. Au nevoie să prindă curaj pentru că au pătruns într-un univers nou. E bine să te înţelegi cu nativii 😀