Fetelor, noi chiar vrem să fie bine!

Ce nu pricep femeile e că noi chiar ne dăm silința, atunci când ne trimit la cumpărături și ne roagă să luăm „numa’ o chestie” și pentru ele. Adică lor li se pare normal să recunoaștem crema aia pe care o vedem zilnic la noi în baie; adevărul e că și noi credem asta: îi o cutie portocalie rotundă cu capac alb. Și te duci la magazin, unde sunt 300 de cutii portocalii rotunde cu capac alb; din care de fapt 174 sunt tangerine-tango, dar nu știm noi diferența.

Știind bine că nu o să țin minte de acasă, am zis că aplic planul B, că doară suntem în secolul 21 și există magazine online, ba chiar livrează a doua zi. Păi suntem blogger sau suntem dansatori?

Am trimis pisica să execute o diversiune cu alintat, tors și miorlăit, timp în care am furat produsul din baie – o cremă de față – și am intrat pe pagina de produse Farmec, să compar originalul cu poza și să știu ce colet-surpriză să comand. Băi și stau. Și stau. Și mă uit. Și văd corp, păr, mâini, picioare, găsesc minunea de Triumf pentru aragaze cu care mi-am șters mânerele de la mobilă și de vopsea – frate, numai produse pentru față nu erau!

Asta până mi-am dat seama că puteam la fel de bine să caut data de 29 februarie, anul ăsta. Cică bărbații, dacă se uită în frigider după lapte, caută ceva pe care să scrie literele „l-a-p-t-e” (s-ar putea ca berea să o găsim mai ușor). Puteam io să tot caut „față”. Ca să fie clar: pentru specialiste, îi zice ten!

Mi-a luat un minut jumate.

Cum să scapi de mersul la cumpărături cu iubita

Domnilor, suntem salvaţi! În sfârşit am descoperit metoda prin care vă garantez că nevasta, prietena sau ce mai aveţi pe acasă nu o să vă mai ceară niciodată să o însoţiţi la shopping. Nu veţi mai număra niciodată lemnele băncilor din faţa magazinului de #lamall, în timp ce vă întrebaţi cât o fi scorul. Metoda e simplă: luaţi-vă chestii mai faine decât îşi găseşte ea.

Să luăm un caz ipotetic. I-PO-TE-TIC. Domnişoara îşi caută o rochie, el se alătură cruciadei ca un gentlemen care este.

Intră ei în primul magazin, unde tânăra domniţă probează două-trei rochii, dar una nu e mărimea potrivită, a treia totuşi parcă nu are nuanţa bună, iar dacă aţi observat că a doua a dispărut din lista asta, atunci nu v-au obosit încă de tot cumpărăturile. El, dacă e băiat deştept, va proba două-trei tricouri, mai o haină, va ochi o pereche de tenişi. Domnilor: e esenţial, în tot acest timp, să vă exprimaţi entuziasmul pentru că o însoţiţi la cumpărături şi să oferiţi feedback referitor la ce îşi găseşte ea!

Aşadar, după primul magazin, ea nu şi-a găsit încă rochia, dar el are un tricou, un hanorac şi nişte pânzari numa’ buni de-o tură prin parc.

Căutarea rochiei continuă cu vreo două-trei magazine, în care rochiile sunt fie prea lungi, fie prea late, fie dintr-un material prea imaterial. Domnul care ştie de ce a ieşit din casă va avea grijă să mai arunce în coş câte-o cămaşă, câte-o pereche de ciorapi, să îşi noteze conştiincios unde găseşte pantofi sport faini.

După parcurgerea întregului mall, dacă aţi aplicat corect strategia, scorul va fi: ea – o rochie; el – două-trei tricouri, un hanorac, o colecţie de ciorapi sport, tenişi noi, o cămaşă de in şi un prosop mare de mers la mare (acesta fiind un caz ipotetic, exemplele sunt alese doar pentru a vă face o idee de proporţia scorului pe care vă doriţi să îl creaţi).

Ea: „Ce mă enervează, la băieţi sunt tot timpul lucruri mai faine!”

El: „Da, îmi place ce mi-am găsit!” (domnilor – e important să fiţi pozitivi, da?)

Ea: „Iooooi, nu te mai iau NICIODATĂ cu mine la cumpărături! Baaaad mojo!”

Mission accomplished. Dacă ea crede că îi purtaţi ghinion la cumpărături, n-o să mai vedeţi interiorul unui mall decât dacă o scoateţi la film!

În sfârşit nişte reduceri pe care le prind şi io

Nu ştiu cum reuşesc, dar de fiecare dată ratez campaniile de reduceri. Şi nu cu o săptămână; nu. Eu cumpăr cu o zi înainte sau după. Ajung în magazin a doua zi după finalul unei promoţii sau când tocmai ia cineva de pe raft ultimul gadget, iar Wizz-ul ieftineşte biletele de avion după dau eu click pe „credit card”. Ultima fază de genul ăsta am păţit-o în Iulius, când Kenvelo avea ceva ofertă gen „cumperi de 300 de lei şi plăteşti 150”. M-am uitat la ce mi-ar trebui şi, desigur, tip raţional şi rece, am zis că nu mă dedau la impulse shopping. „O să revin”. Am şi revenit, a doua zi după încheierea campaniei.

Aşa că acuma eram pregătit: m-am împrietenit cu Iulius Mall pe Facebook. Ştiam că după Crăciun va fi plin de promoţii, că trebuie scoşi românii din hibernare, aşa că m-am pregătit să merg unde găsesc cea mai mare concentraţie, să am şi eu plăcerea de a prinde o reducere la vremea ei. Şi ce credeţi că găsesc? Şi-au denumit noua campanie „Lucrurile bune se termină repede!”… cum asta e povestea eternă a cumpărăturilor mele, cred că au dat-o cu dedicaţie!

Acuma frumos ar fi să vă spun că mă pregătesc de o tură prin Iulius Mall pentru că are Kenvelo un drăguţ de minus 60%, Sprider-ul minus 70% şi, de altfel, între 10 şi 50% se încadrează cam tot restul din ce-am găsit prin catalogul lor – şi aş cam avea nevoie de o tură serioasă pe la câteva magazine de acolo.

 devărul e însă că azi dimineaţă, dând o tură prin Auchan, am văzut un trenuleţ electric de care m-am dezlipit foarte greu Laughing Şi, până să îmi iau eu setul ăla cu control digital la care mă tot gândesc de ceva timp, cred că trec pe acolo diseară!