Dragi cititori, jurnaliştii vă salută

Mă gândesc la cititorii de ziare. Cei care vor să afle, care mai cred că merită să dai un leu pentru o publicaţie. Sunt curios ce cred ei despre jurnalişti, acum, dacă citesc presa şi blogurile. M-am întors după câteva zile de discuţii cu jurnalişti din Austria, pentru un proiect ale cărui rezultate le veţi putea citi în curând şi aici, dar cu sentimentul că revin într-un mediul de lucru toxic.

Am revenit în ţara în care la Cotidianul s-a instalat o dictatură a nimicului. Nu mai ştiu unde am citit expresia care defineşte situaţia: „Cotidianul nu mai reprezintă pe nimeni”. Cel puţin, m-a pierdut ca cititor din momentul în care nu mai găseam nimic diferit faţă de ce scanam la nivelul întregii prese aruncând un ochi pe feed-urile RSS. Partea bună a acestui dezastru e că ar putea limpezi – sau despărţi – apele.

Am revenit în oraşul în care blogurile erau ocupate de scandaluri din presă: unul pornit de la mizeriile scrise de Alexa despre Mihai Goţiu şi Mihai Hendea (adică episoadele 2 şi 3 din „ameninţarea fantomei ridicole”), al doilea – super-dezvăluirile făcute cu copy-paste de pe un forum, de către CityNews, despre scandalul enorm provocat în APPC de Tiberiu Fărcaş, pe motiv că şi-a luat salariul. Nu le-am aprofundat pe niciunele, în primul rând din cauza sentimentul că a rămas prea puţin din vară ca să mi-o petrec în faţa ecranului, dar aştept cu nerăbdare să văd pe cine mai bagă Mihai în insectar.

În timp ce suntem ocupaţi să ne înjurăm unii pe alţii (cred că e un fel de concurs de măiestrie a scrisului, aşa cum gazetarii interbelici mai practicau – cine înjură mai artistic, cine o scuipă din penel mai frumos), ziarele bune mor.

De câteva zile nu-mi ies din cap nişte cifre: Austria este o ţară cu opt milioane de locuitori, în care cel mai popular ziar are trei milioane de cititori. România are 22 de milioane de locuitori şi cam atât.

Soluţia finală. Clujeanul, Monitorul, Cotidianul

Nu ştiu, în aceste momente, ce se va întâmpla cu colegii mei de breaslă de la Monitorul de Cluj, una dintre cele mai faine şi închegate echipe din presa clujeană, după anunţul venit joi, că EMI se retrage. Iar EMI asigura finanţarea. Nu ştiu ce se va întâmpla cu corespondenţii Cotidianul din teritoriu, într-o zi în care a mai murit un vis, iar ziarul meu preferat a căzut victimă aceloraşi false raţiuni economice care par să domine presa.

Ştiu că niciunul din cele două ziare nu mai era conectat aşa cum trebuie la cititorii lui, aşa cum probabil şi Clujeanul începuse să fie. În toate cazurile însă, ceea ce se aplică nu sunt soluţii. Decât dacă folosim acea expresie-oroare din istorie, „soluţia finală”.

Când am început acest blog, mai făceam haz de prostiile publicate de presă – cu credinţa că toţi greşim, iar cititorii au voie să descopere poveşti de culise, să înţeleagă care ne sunt slăbiciunile, ce putem face şi ce nu e cu putinţă. Ştiind tot timpul că putem fi mai buni, că putem învăţa unii de la alţii, că onestitatea deplină cu cititorii tăi e singura cale.

Nu am mai făcut asta de mult timp, nu pentru că ziarele n-ar mai publica chiftele sau pentru că mogulii locali ar fi învăţat să dea linkuri, ci pentru că ceea ce se întâmplă acum în presă e deja la alt nivel. Se cheamă supravieţuire şi toată lumea e în aceeaşi oală. Cu vorbele unei colege: unii au murit, iar alţii sunt ţinuţi la aparate. Nu îi învidiez.

Mihnea Măruţă (re)vine la Cluj

Fostul redactor-şef al CLUJEANUL, Mihnea Măruţă, se va întoarce la Cluj. El va pleca "în câteva săptămâni" din actuala sa funcţie, de redactor-şef al cotidianului meu preferat, Cotidianul.

 

Directorul editorial al Cotidianul, Doru Buşcu, a declarat pentru Mediafax că Mihnea părăseşte redacţia Cotidianul în principal din cauza neadaptării şi că "este regretat de toată lumea".

 

Nu se ştie cine îl va urma în funcţie iar ştirea, care nu-l citează pe Mihnea Măruţă, nu spune ce va face el la Cluj. Dacă e vorba de presă, cineva câştigă mult.


Update: via Iulian Comanescu – "Măruţă afirmă că nu vrea să-şi crească cele trei fete în Bucureşti şi că ziarul e pe drumul corect, care nu trebuie schimbat", un motiv ceva mai normal decât declaraţia de pe Mediafax.

Corespondent de Cotidianul

Cotidianul meu preferat, Cotidianul, n-are de mai bine de o lună corespondent de Cluj, după ce Camelia Jula şi-a dat demisia, uite de-aia, de la 28 ianuarie.


Din câte ştiu, postul i s-a propus Codruţei Simina, care are însă alte priorităţi, ceva mai vesele, şi lucrează la România Liberă ca să avem o excepţie la Regula Plecărilor (= din toţi ăia care-or plecat anul trecut de la Clujeanul, nici unul nu mai lucră unde-o plecat).


Recent, un material de Cluj a intrat în Cotidianul sub semnătura Cameliei Sisko. Să fie noua corespondentă, sau Coti s-a relaxat şi apelează la agenţia de presă a trustului, NewsIn?

Cotidianul caută corespondent de Cluj

Cotidianul a rămas fără corespondent de Cluj, după ce Camelia Jula şi-a dat astăzi demisia din postul pe care l-a ocupat în ultimii ani (vezi articolele ei).


Cami va rămâne la BBC şi va lucra şi ca editor în alte proiecte, iar motivele demisiei spune că li ne va explica pe blogul ei ceva mai încolo.


Prin urmare, pentru cei care se visau la Cotidianul, e o ocazie bună…

Precizia presei

Pasiunea pentru exactitate a presei româneşti a fost suficientă, ieri, cât să aflăm că generalii în rezervă Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost condamnaţi la câte 15 ani de închisoare, în dosarul Revoluţiei de la Timişoara. De aici încolo lucrurile diferă iar realitatea începe să depindă de sursa ştirilor.

Spre exemplu, la Europa FM am auzit cum decizia de ieri poate fi atacată cu recurs. Câteva ore mai târziu, văd pe Realitatea TV că verdictul cu pricina nu e definitiv pentru că poate fi atacat prin apel.

Sigur, esenţial e faptul că poate fi atacat, dar cât de mult contează detaliile atunci când eşti jurnalist?

Continuă să citești Precizia presei