BT ține mult la banii mei. Poate prea mult!

filiala-bt-(wiki)

BT are niște metode foarte ingenioase de a trage banii de pe clienți. Perfect legal, de altfel: se bazează doar pe faptul că oamenii nu au timp să se ocupe de toată birocrația necesară ca să nu mai dea bani.

Exemplu: serviciul de banking prin telefonul mobil. Activarea lui se poate face prin online banking (în interfața de plăți online, semnezi cu token-ul o cerere de activare). Atât, simplu, online, secolul 21. Din acel moment, plătești un abonament de 4 lei pe lună și poți plăti facturile sau vedea cine ți-a mai dat bani direct de pe mobil.

Dezactivarea acestui serviciu se poate face doar la o filială BT. Fizic, personal în persoană, cum ar veni. Mersul cu poștalionul până la filială, îmbrăcat în costum de la sfârșitul secolului 19, rămâne opțional (cred…).

Să ne gândim: ce presupune riscuri mai mari, unde e mai normal să mergi în persoană? La activare, că poate-poate cineva primește acces unde nu-i voie, sau la dezactivare? Evident, pentru bancă riscul major e să nu mai facă bani, chiar dacă vorbim de cei 4 lei pe lună. La mulți clienți, plătesc niște salarii de casieriță din ei.

Am întrebat care e logica din spatele acestui sistem. Răspunsul a fost cel așteptat: „Nu vă pot eu răspunde la întrebarea asta – e o decizie a băncii”. Îmbogățire plăcută, luni ne vedem la ghișeu!

Banking de tot râsul

M-am hotărât să nu mai uit să-mi plătesc curentul și telefonul, iar soluția pentru asta se cheamă direct debit: adică la data X, gen scadența facturii, coana bancă îți ia frumos suma exactă din cont și îi oferă pe tavă de argint corporațiilor care trăiesc pe banii noștri.

Pentru asta însă, banca trebuie să aibă semnătura ta că e voie să îți ia fondurile. Deși poți face telefonic un milion de chestii, la BT nu se poate iniția un direct debit decât cu „sărumâna”. Adică mergi la bancă, sărumâna, vreau și eu un direct debit. Am fost ieri. Și le-am zis că vreau ca Electrica și Orange să-și ia din contul meu toți banii pe care-i vor, când vor ei. Ok, zice doamna, iar apoi îmi aplică un croșeu de dreapta: dați-ne facturile.

Ca să vă explic: facturi nu posed de fel. Majoritatea ajung la vecinii mei, foarte curioși să afle cât plătesc eu lumina, dacă am gaze și de ce valoare.

N-am, îi zic doamnei. Dar știu toate alea, NLC-uri, coduri client, vârsta până la care bunica furnizorului s-a dat pe gheață, tot ce vreți.

Nu nu, nu se poate, mă lămurește dânsa. Trebuie factura, hârtia în sine.

Simțind că mă ia așa, un pic cu ventilație, încerc să-i arăt că sistemul ăsta are niște pagube. Gen:

Știți, oricum la Orange eu am doar factură electronică, nu pe hârtie…

N-am încuiat-o, că procedura dă o soluție la orice:

Nu-i nimic, o tipăriți dv. pe cea electronică și veniți la noi (zâmbet larg)

Eh, aici aș fi băgat-o pe aia cu ceapa căprii mă-sii. De aia avem documente electronice, semnătură electronică și plăți online, ca să mă duc io să stau la coadă la Banca Transilvania cu teancul de hârtii.

Sper din suflet că, în curând, România nu va cere obligativitatea ștampilelor și pentru persoane fizice. Că încolo ne îndreptăm.

 

Dacă Ciorcilă de la BT i-ar săruta talpa…

Făclia de Cluj scrie pe prima pagină:

Omul de afaceri clujean Horia Ciorcilă, judecat pentru manipularea pieţei de capital şi spălare de bani. Preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, a fost deferit instanţei pentru manipularea pieţei de capital şi spălare de bani.

Monitorul de Cluj zice că:

Cutremur la Bursa! Oficiali BT acuzati de manipularea pietei. Horea Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie (CA) al Bancii Transilvania, alaturi de alti trei bancheri, sint implicati intr-un dosar de manipulare si spalare de bani, potrivit procurorilor DIICOT.

Şi acum studiaţi Ziua de Cluj, dacă găsiţi textul prin ziar (pe site e la linkuri, în ziar în josul unei pagini de stânga):

2010, a treia încercare pentru principala instituţie financiară a Ardealului. A treia încercare pentru principala bancă cu capital autohton, Banca Transilvania (foto), cea mai importantă instituţie financiară din Ardeal şi adevărat motor al economiei Clujului, care a avut efecte asupra instituţiei, a apărut ieri dimineaţă. După ce a rezistat în 2003 şi 2008 la două încercări care i-au pus soliditatea la încercare, Banca Transilvania (BT) a fost supusă ieri unui nou test de rezistenţă. DIICOT a remis presei un comunicat în care se informa despre trimiterea în judecată a preşedintelui Consiliului de Administraţie (CA) al BT, Horia Ciorcilă, alături de alţi trei bancheri, sub acuzaţia de manipulare a pieţei de capital.

Cuvintele scrise înclinat mai sus (încercare/încercări) merită scoase în evidenţă pentru că, în ziarul tipărit, ele nu există. ZIUA de Cluj tipărită scrie despre ATACURI la adresa BT: „al treilea atac” şi respectiv „a rezistat […] la două atacuri„.

Vă imaginaţi cu câtă grijă a fost scris şi rafinat acest text? Cum, după ora de tipar, cineva a stat să mai rotunjească din colţurile unor termeni? Câţi şefi au stat să îi şlefuiască valenţele şi să-i mângâie conotaţiile, pentru a nu zgâria ochiul fin al prietenilor strategici?

Spuneţi-mi, dacă BT i-ar prinde într-o zi
şi i-ar săruta talpa piciorului,
nu-i aşa că ar schiopăta puţin, după aceea,
de teamă să nu-i strivească sărutul acţiunile?

Dar divaghez. Dacă mai există vreun profesor la jurnalism în Cluj, cazul ăsta merită să ajungă în manuale, fie şi dintr-un singur motiv: textul din ZIUA este perfect adevărat, dar nu păcăleşte pe nimeni.

Daţi la pompă

Până îmi scot apa din apartament (cod verde, a zis cineva cod verde?!) vă propun emisiunea "Să râdem cu Banca Transilvania".


Afişul e la intrarea în parcarea subterană a clădirii din Mihai Viteazu, de lângă Poştă. Bănuiesc că nu a fost aprobat de echipa de comunicare corporativă şi nu l-a văzut nici agenţia de PR a băncii. Ei dau la pompă numai pe hârtie lucioasă, în broşurile oficiale…

 pompa-peisaj  pompa-afis