19th Ave New York, NY 95822, USA

Ţara lor, ţara noastră

Călin Constantin Anton Popescu - Tăriceanu Astăzi, Tăriceanu îşi freacă satisfăcut mâinile. Se opreşte, dar apoi, involuntar, căuşul palmelor sale reface mişcarea scurtă, rotundă, de pe ghidonul unei motociclete, pe care o face şi în somn, dacă are vise agitate. Un rânjet de satisfacţie pare lipit, astăzi, de faţa domnului prim-ministru. A rămas la putere. Cât timp, contează prea puţin. Dar e acolo şi nici măcar ameninţarea fantomei pesediste nu îl sperie acum. Se întinde în pat şi, pentru că doarme separat de a cincea sa nevastă, are un somn liniştit, în care visează cum o doamnă buldog şi piticul ei îl urmăresc pe Traian Băsescu, să-l muşte din pupa.

Tot astăzi, Traian Băsescu fluieră singur prin Cotroceni. A vrut să trimită un fax la Parlament să le spună că noul Guvern nu reflectă voinţa populaţiei. Doar că nu ştie cum funcţionează faxul şi Adriana, ultima dintre consilierii lui, a plecat. Nu-i nimic. Noroc că a venit Udrişor în vizită. Dar şi Băsescu e fericit. Cu puţin noroc, Călin Popescu Tăriceanu va rămâne la mâna prietenilor prezidenţiali din PSD şi va fi mai uşor de controlat. În plus, după curajoasa mişcare cu noul Guvern, e chiar probabil să-şi tragă singur un şut care să-l trimită undeva între PNŢCD şi PC ca voturi. Iar domnul preşedinte are deja câteva planuri prin care să saboteze Guvernul propriei ţări.

 

Tot astăzi, sute de bolnavi au ajuns la farmacii, să cumpere insulină, dar nu au găsit, pentru că farmaciile cu circuit deschis ştiau că au dreptul să ia acest produs doar din 1 mai, nu de la 1 aprilie. Ştiau asta pentru că aşa le-a anunţat Ministerul Sănătăţii, ai cărui funcţionari au încurcat calendarele; sinistră păcăleala, dacă viaţa îţi depinde de o injecţie. În plus, multe farmacii nici nu vor avea insulină, pentru că nu au frigidere unde s-o păstreze. Dar nu-i nimic. Ministrul Sănătăţii e considerat atât de capabil, încât el va rămâne în funcţie. Capabil să fie un membru de partid bun, desigur.

Tot astăzi, sute de pensionari au fost din nou umiliţi de sistemul de protecţie socială. Au stat la coadă, s-au îmbulzit şi certat între ei, pentru a-şi lua ajutoarele de Paşti, la care nu pot renunţa, ca să nu moară de foame. Motivele pentru care unii dintre ei au stat în picioare în faţa centrelor de distribuţie încă de duminică seara, de la ora opt, până luni dimineaţa, sunt următoarele: un pui, o pungă de făină şi un litru de ulei. Atât de simplu.

Ei vor merge cuminţi şi vor sta la coadă şi data viitoare, după ce nişte domni serioşi le vor spune la tevereu că totul va fi bine, vor sta la coadă să-i voteze pe aceia(şi), iar ţara va alege din nou răul cel mai mic, care va avea grijă să înflorească pentru a creşte mare.

Related Posts

Leave a comment