N-ar putea să se înscrie în PM?

Nu cred că înjuratul face prea bine la sănătatea omului, dar mişcările de trupe din Parlament îndeamnă la o sesiune de exorcizare printr-un exerciţiu neregulamentar de trimitere în zone tenebroase a unora dintre aleşi. 

Astăzi, deputatul Constantin Tudor, celebru la el pe scară pentru cât bine a făcut ţării, a trecut de la PC la PD, iar Cătălin Buhăianu şi-a dat demisia din PSD. E vorba, desigur, nu de o trădare a celor care i-au ales sau, Doamne fereşte, de vreo lipsă de răspundere. Nu, e doar libertatea conştiinţei unor eroi ai neamului care au avut o revelaţie privitoare la locul unde îşi pot întinde mai bine şoricul pe altarul de sacrificiu în serviciul ţării!

Mie mi-a plăcut motivaţia lui Emil Boc, de când a depus moţiunea. Zicea
că-l interesează mai puţin căderea Guvernului (sanchi!) şi mai mult să
vadă cine mai e la putere şi cine în opoziţie în ţara asta. Pentru că
nu poţi susţine la infinit un Guvern care nu e al tău, ba mai mult,
pare a fi al nimănui, dar care stă înfipt în fotolii din cauză că
parlamentarilor le e frică de anticipate.

Trebuie să recunosc, are Băse un talent: îi ştie pune pe adversarii
săi în postura în care orice ar alege, îi fac lui bine. Citat din
dicţionarul prezidenţial: adversar, s.m. = toată lumea.