19th Ave New York, NY 95822, USA

Dacă mâine Facebook ar dispărea, iar bloguri nu ar mai fi…

În 2007, când am început acest blog, mi-am pus în minte să scriu zilnic timp de un an (au fost doi ani cu programul ăsta până la urmă); la începutul lunii februarie 2013, mi-am propus să nu mai zic nimic una din săptămânile ce urmau. Tocmai s-a încheiat. A fost o săptămână fără update pe blog și cu foarte puțină activitate pe Facebook sau Twitter, o săptămână în care punctajul de pe Foursquare a căzut pe fundul bălții.

De ce? Pentru că aud mereu că Facebook ne înlocuiește viața socială adevărată sau că nu ne mai știm bucura de prezența altora, câtă vreme stăm tot timpul pe telefoane (iar dacă scriam pe blog, sigur eram și pe Facebook non-stop).

După săptămâna asta, pot să vă zic așa:

  • Facebook nu înlocuiește nimic. Nu e un substitut, cel puțin nu pentru unul care n-a crescut cu tableta lângă scutec. Am dispărut de pe radar și lucrurile au decurs normal: oamenii care mă sunau de obicei să mă întrebe de sănătate au continuat să sune, i-am sunat eu pe alții, iar cei cu care nu vorbesc de obicei… ei bine, nu am vorbit! Dacă se întâmpla, pentru cineva, ca Facebook să ia locul vieții reale, cred că vorbim de o patologie, nu de o problemă a mediului de comunicare.
  • Facebook extinde comunicarea. Pe Facebook vorbesc cu oameni pe care de obicei nu îi contactez. Sunt o mulțime de persoane cu care am discutat doar acolo, fără să le cunosc în viața reală – după cum sunt persoane întâlnite online cu care relația a continuat IRL (=in real life). E o rețea care a creat oportunități, a deschis uși de ambele părți, a facilitat începerea unor conversații profesionale și personale deopotrivă. A fost ciudat să nu vorbesc toată săptămânâna cu un grup întreg de oameni, dar nu indispensabil.
  • Facebook consumă enorm de mult timp. Asta nu-i o problemă pentru mine, fiindcă din start am avantajul a 4 ore în care românul din sondaje stă la televizor, deci care la mine sunt libere. Dar dacă IRL ne plac oamenii interesanți, evident că și pe Facebook e la fel; deci a construi acolo o prezență interesantă înseamnă foarte mult timp. Sunt oameni cu 60 de prieteni care pun doar răspunsuri la oracole online; sunt oameni cu zeci de mii de followers care și-au bătut mult capul cu profilul lor.

Generic vorbind, întrebarea sună așa: cât investim în Facebook (oamenii ca timp, brandurile ca bani), în condițiile în care, dacă mâine ar dispărea, noi nu am avea niciun cuvânt de spus? Cu ce am rămâne de acolo?

Evident, nu mă aștept ca Facebook să chiar dispară mâine. Dar dacă vedeți ceva care vă place (sau cineva care vă place) încercați să duceți conversația în offline. Altfel spus, diversificați canalele de comunicare cu emițătorii interesanți. Asta e varianta științifică pentru „bem și noi o cafea?”.

P.S. Mulțumesc pentru mailurile de încurajare, mai ales pentru cel cu subiectul „Y U NO BLOG?” 😀

Related Posts

Comments (3)

Am ajuns să urăsc puțin facebook-ul pentru că dacă lucrez în fața laptopului nu pot să stau o zi fără să nu intru

Eu vreau să cred (în continuare) că feisbuc e doar o unealtă de comunicare. Pentru cei care cred altceva am doar un mesaj: Trezește-te!
Lumea s-a „învârtit” la fel de bine și până să apară rețelele de socializare și cu siguranță o poate face în continuare fără să-i pese de fesbuc, tuităr și altele. Dar alegem noi „calea” asta.

Omul a ajuns cel mai puternic pe pamant datorita faptului ca s-a adaptat cel mai bine la conditiile din jurul lui, so… si fara site-uri de socializare am trai, am comunica poate mai mult in viata reala si cine stie ce s-ar mai intampla.

Leave a comment