Select Page

Pot să anunț o cifră de care sunt tare mândru: numărul de plătitori de bilete care au trecut pragul Colecției de Istorie a Farmaciei vineri seara, de Dragobete, în numai 5 ore, când i-am chemat pe clujeni să descopere Elixirul Dragostei.

În ziua aia am avut mereu un nod în stomac. Pentru că, deși Mirona numărase 60 de articole apărute despre eveniment în presă și pe bloguri, în ciuda agitației de pe Facebook, mă gândeam că lumea nu va veni. Citisem și un text al lui Vasile Dâncu, care susținea în Servus_Cluj că „zona virtuală este a non-acțiunii publice”, și ideea s-a potrivit perfect neliniștii mele că agitația din online nu se va traduce în acțiune „în lumea reală”.

Iar apoi, s-a făcut 6 fără un sfert, am ajuns la Casa Hintz, și am găsit oameni stând la coadă să intre la muzeu. Cum e asta, să stea oamenii la coadă la un muzeu?!

A fost doar începutul. În primele două ore au venit probabil jumătate din totalul de vizitatori. Trei ghizi – domnul Radu Crișan și două colege chemate în ajutor de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – abia au făcut față aglomerației și grupurilor numeroase care au venit să descopere Muzeul Farmaciei. În ultima parte a serii, ne-am putut bucura de muzeu mai pe îndelete, dar oamenii au continuat să vină până cu puține minute înaintea închiderii.

La ora 23, am numărat biletele vândute la intrare: 499. L-am cumpărat pe cel cu numărul 500, pentru că îl vom pune în ramă. Celor 499 li se adaugă 30 de bilete cumpărate cu anticipație de Adrian Toma, generalul din Le General. Ca să înțelegeți: l-am rugat pe omul ăsta să mă lase să pun afișe la el în bar, i-am zis de eveniment, iar a doua zi a mers și a luat bilete din fondurile proprii, ca să le dea ca premii clienților din Le General. M-a lăsat mască.

Prin urmare, număr total de vizitatori cu bilet: 529. Al meu nu se pune 🙂 La ce înghesuială a fost, vă spun sigur: e numărul maxim de vizitatori pe care acea bijuterie a Clujului, cu încăperile ei mici și pline de istorie, îl poate susține în condiții bune. A fost o seară perfectă, pentru care mulțumesc fiecăruia dintre cei care au trecut pragul Muzeului.

Mai am multe mulțumiri de spus, dar voi avea nevoie de un alt episod pentru ele!