19th Ave New York, NY 95822, USA

Cercetătorii clujeni au descoperit asfaltul potențial

Podul Traian din Cluj. Foto: Adevarul / Remus Florescu
Podul Traian din Cluj. Foto: Adevarul / Remus Florescu

 
La Cluj, avem un pod pe care începi să te plimbi întreg, dar ajungi la destinație cu un număr variabil de picioare și, uneori, cu roți (pe care nu-ți amintești să le fi avut la naștere sau, măcar, la pubertate).

Cercetătorii britanici din Mangalia, care au venit să studieze misterioasa dispariție a suedezelor blonde de pe litoral, au fost atât de fascinaţi de fenomen încât au abandonat acel meridian pubian şi au descins sub Feleac, unde au ajuns la concluzia că în oraş se folosește, absolut din greşeală, un tip revoluționar de material de construcție: asfaltul potențial.

Asfaltul potenţial este un tip de mixtură asfaltică renumită pentru capacitatea ei de a nu fi UNEORI acolo. Analiza mixturii a relevat un amestec inovativ de nisip, promisiuni electorale, fonduri europene care vin peste încă doi ani și fire păr din pisica lui Schrödinger – pe scurt, o substanţă creată folosind fizică cuantică, călătorie în timp şi o totală incompetenţă administrativă.

Descoperirea asfaltului potenţial s-a făcut după ce o femeie a căzut prin podul Traian înspre Someş, unde nu a mai ajuns din cauza întâlnirii prin impact cu o nevinovată conductă care trecea pe dedesubt. Decenţa tipic britanică i-a oprit pe cercetători să precizeze în studiu ce parte a doamnei i-a oprit căderea, prin înfigerea în conductă. Decenţa românească a împiedicat-o pe doamna în chestiune, sau, mă rog, pe doamna cu chestiunea în ţeavă, să comenteze. Adică să-şi bage vocal respectiva parte în cei care întreţineau podul, printr-o grijulie, studioasă şi zilnică ignorare totală.

Cercetătorii au putut însă nota pe hartă prima stradă din multivers în care poţi începe deplasarea pe orizontală pentru a o continua, relativ neintenţionat, pe verticală; o nouă demonstraţie a faptului că există la Cluj nu atât străzi, cât mai ales creiere, care seamănă cu banda lui Moebius prin unidimensionalitate, dar diferă de ea prin faptul că până şi banda lui Moebius te poate duce mai departe decât un asemenea butuc de minte.

Folosirea asfaltului potenţial a fost mai apoi observată şi pe traseul liniei de tramvai silenţios care face zgomot ca ăla vechi şi ajunge de la Mănăştur la Gară de două ori mai repede (cu condiţia să resetezi la zero cronometrul exact la jumătatea traseului). Folosirea asfaltului potenţial pentru a repara trama stradală continuă să provoace o traumă stradală tuturor şoferilor care îndrăznesc să se aventureze mai la nord de piaţa Mihai Viteazu. De fapt, prezenţa gropilor este doar un efect de neconcordanţă cuantică: asfaltul potenţial este deja acolo, dar va deveni vizibil doar după aprobarea unui proiect european care de doi ani de zile e „pe vine”. Aceeași poziție în care stau așezați șoferii clujeni, când îşi izbesc maşinile de groapa care li s-a părut mai mică de la distanţă!

Asfaltul potenţial împodobeşte, azi, străzile din noile dezvoltări imobiliare numite Cartierul Tineretului şi Cartierul Lomb (pentru cei din afara Clujului, aceste cartiere nu apar pe hărţi fiindcă nu există). Cercetătorii britanici recomandă administratorilor drumurilor publice să breveteze asfaltul potenţial, cu ajutorul cărora troleibuzul nr. 3, care trece zilnic pe podul Traian, ar putea ajunge lejer pe lună. Sau măcar în Someş, odată pe lună.

Related Posts

Leave a comment