Abia aştept să dau bani pe ziare online

Îmi place informaţia “scăpată” din culise, cum că Site-urile Adevărul şi Click vor fi pe bani. Nu mă interesează atât de mult câţi bani va câştiga Dinu Patriciu din asta, că din păcate nu-l moştenesc, dar sunt curios cum va redefini relaţia dintre cititori (atâţi câţi vor fi) şi redacţia acelor ziare.

Ziarele online – aşa gratuite cum sunt – au încă mari dubii în relaţiile cu cititorii. Lucrul ăsta se vede simplu, din resursele (ne)alocate spre crearea de comunităţi, moderare a comentariilor, inducere a unor discuţii civilizate şi la obiect, gestionarea acelui Holy Grail numit user-generated content. Sau din faptul că ziarele nu se lasă nicicum convinse să facă presă din perspectiva cititorului online şi vor să impună în continuare pe online modelele cu care sunt obişnuite de la Gutenberg încoace (uitaţi-vă la zecile de clone de portaluri de ştiri din România şi spuneţi-mi unde vedeţi ceva diferit, dincolo de aspect).

Aşa că atunci când pui cititorul să plătească, într-un mediu cum e cel online, unde vocea lui e egală cu a ta, o relaţie oricum neclară trebuie regândită. Iar Adevărul şi Click vor avea nevoie de un client service foarte bine pus la punct.

Dincolo de asta, atunci când dai bani online, sentimentul de “eu vă plătesc, eu vă omor” e mult mai mare decât în varianta tipărită. Dăm bani pentru ziare cu reclame în ele, e o obişnuinţă; sunt însă curios câţi vor mai tolera bannere, rollovere şi pagini interstiţiale într-un site cu acces plătit. Şi dacă vor simţi că merită să dea bani pe “conţinut pur” şi nu pe hârtia pe care sunt tipărite textele jurnalistice.

Cea mai amuzantă parte a ştirii?

Peter Imre [director general Adevărul Holding] a apreciat ca “daca un produs de presa se vinde foarte ieftin, gratis, atunci va da faliment” – sursa.

Domnule Imre, de sutele de mii de ziare distribuite gratis zilnic aţi uitat? Cam ce viitor le prognozaţi?